Caut loc să amplasez o nouă centrală nucleară. Rog seriozitate!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Autorităţile române vorbesc de patru ani de construirea unei noi centrale nucleare, dar până acum nici măcar nu a fost ales amplasamentul. Guvernul a cerut ajutorul francezilor pentru realizarea noii centrale, dar aceştia nu mai sunt interesaţi de proiectul românesc, după răcirea relaţiilor diplomatice.

În octombrie 2007, la inaugurarea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, anunţa intenţia realizării unei noi centrale nucleare în România. Însă de atunci proiectul nu a avansat deloc.

În 2008, CITON (Sucursala de Inginerie Tehnologică din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare) a realizat un studiu cu circa 100.000 de euro cu scopul de a găsi un amplasament optim, dar specialiştii susţin că o analiză cu astfel de costuri este de fapt făcută „din birou". Interesant este că din acest studiu a rezultat o listă cu nu mai puţin de 102 posibile locuri unde ar putea fi construită centrala, majoritatea în Transilvania.

Francezii ne-au spus „pas"

Vara trecută, ministrul de atunci al Economiei, Adriean Videanu, spunea într-un interviu pentru „Adevărul" că a cerut companiei franceze de stat Areva, cel mai mare constructor de centrale nucleare din lume, să aleagă un amplasament optim pentru noua centrală, pe care să o şi construiască.

Citiţi şi Videanu pictează în culorile Franţei a doua centrală nucleară.

Surse din sector ne-au declarat că interesul francezilor pentru acest proiect, estimat la 10 miliarde de euro, s-a pierdut odată cu răcirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Franţa. De altfel, GDF Suez, o altă companie franceză de stat, s-a retras în ianuarie din proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, invocând incertitudinile de pe piaţa energetică locală.

Citiţi aici cum se ofereau francezii în urmă cu un an să construiască a doua centrală nucleară din România.

„Totuşi, este mai bine să realizăm o selecţie a tehnologiei pe care o vom folosi, decât să încredinţăm în mod direct acest contract", au mai spus sursele citate. Un alt expert din domeniu a amintit faptul că, după o astfel de selecţie, Emiratele Arabe Unite au ales o tehnologie coreeană în locul celei franceze. „Areva are o tehnologie foarte bună, dar este şi foarte scumpă şi nu multe ţări îşi permit aşa ceva", a adăugat specialistul menţionat.

Principalii competitori ai Areva la nivel mondial sunt americanii de la General Electric, Westinghouse, Toshiba, Mitsubishi şi ruşii de la Atomstroyexport.

Citiţi aici cine sunt francezii pe care i-am rugat să construiască a doua centrală nucleară din România.

Potrivit proiectului noii strategii energetice, până în 2035 vor fi scoase din funcţiune capacităţi de producţie a energiei de 13.540 de MW, din totalul de circa 17.000 de MW în prezent, care vor trebui compensate cu noi centrale, iar necesarul de investiţii se ridică la 40 de miliarde de euro. Aceasta mai ales în condiţiile în care consumul de electricitate al României este aşteptat să crească cu 63% în următorii 25 de ani.

„Aceste scenarii arată că vom putea acoperi consumul doar dacă realizăm unităţi noi de putere mare, precum cele nucleare. Ideea unei a doua centrale nucleare este extrem de bună, chiar dacă proiectele de acest gen durează peste zece ani", spun experţi din domeniul energetic.

Energia nucleară, printre cele mai ieftine

De altfel, energia nucleară nu generează emisii de dioxid de carbon şi este cea mai ieftină după cea hidro. În prezent, unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă asigură aproape 20% din producţia de energie a ţării, iar preţul la care livrează electricitatea pentru populaţie este de 122 de lei pe MWh, mai mic decât media coşului pentru clienţii casnici, care este de 157 de lei pe MWh.

Potrivit planurilor actuale, a doua centrală nucleară va avea o capacitate de 2.200 de MW, cu două unităţi de 1.100 de MW fiecare. Primul din cele două noi reactoare va fi gata în perioada 2021-2025, iar cel de-al doilea, până în 2030. 

Studiile realizate înainte de 1989 dădeau drept fezabile pentru proiecte nucleare, pe lângă Cernavodă, zone precum Făgăraşul şi bazinul Siretului. Anii trecuţi s-a vehiculat şi varianta văii Someşului.

În planurile Ministerului Economiei mai sunt realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă până în 2020, fiecare cu o putere de 720 de MW. Astfel că, dacă adăugăm şi cele două reactoare care funcţionează în prezent la Cernavodă, capacitatea nucleară totală a României va fi de 5.053 de MW în anul 2030.

Cum arată amplasamentul ideal

Amplasamentul optim pentru o nouă centrală nucleară trebuie să ţină cont de activitatea seismică a regiunii. Vor conta, de asemenea, infrastructura energetică existentă şi apa disponibilă pentru răcire. Un alt considerent important este şi mentalitatea populaţiei, iar ideală din acest punct de vedere ar fi o zonă deja industrializată.

Tehnologia de la Cernavodă rezistă cutremurelor din România

Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană CANDU 6, proiectată să reziste la cutremure de opt grade pe scara Richter, în condiţiile în care seismele din România pot avea o intensitate maximă de 7-7,5 grade, spun oficialii Nuclearelectrica, societatea care operează centrala. Astfel că la reactoarele 3 şi 4 va fi utilizată aceeaşi tehnologie.

Unitatea 1 a fost pusă în funcţiune în anul 1996, iar cel de-al doilea reactor de la Cernavodă - în 2007.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite