De unde face UE rost de bani. Bruxelles-ul începe o nouă săptămână sub presiunea crizei euro

Zona euro, tot mai nepopulară

Bruxelles-ul începe o nouă săptămână cu dezbateri şi reuniuni legate de bani: cum se măreşte fondul de urgenţă pentru salvarea euro, cum va fi redusă datoria Greciei - sarcina miniştrilor de finanţe, bugetul UE - sarcina europarlamentarilor la fel ca şi ajutorul pentru miile de muncitori concediaţi din Irlanda, Austria sau Grecia. La mijlocul săptămânii, vicepreşedintele Comisiei Europene Olli Rehn va anunţa, cu cifre, marea

Previziunile intermediare au anunţat deja o creştere economică în scădere. Vezi detalii aici

EUROGRUP şi ECOFIN la Bruxelles: Săptămâna începe cu întâlnirea miniştrilor de finanţe din zona euro care vin luni la Bruxelles pentru a detalia strategia convenită de liderii UE la extra Euro summitul de pe 27 octombrie. Ziua următoare, marţi, vin toţi reprezentanţii ministerelor de finanţe din cele 27 de state membre pentru a se pune de acord asupra funcţionării şi mărimii Fondului European de urgenţă, asupra modului précis în care investitotii privaţi ar urma să preia 50% din datoriile Greciei.

Vezi ce au convenit liderii eurozonei într-o reuniune extraordinară, pe 27 octombrie

Tot de săptămâna viitoare experţii Comisiei Europene vor pleca în Italia pentru supravegherea evoluţiilor economice alături de FMI.

Tot marţi, Parlamentul European va încerca să ajungă la un compromis în legătură cu bugetul UE pe 2012. Termenul limită este 21 noiembrie aceasta fiind una din ultimele reuniuni, în cadrul Comisiei ECON, în care se mai poate ajunge la un compromis. În caz contrar, bugetul va arăta ca cel de anul acesta.

Vezi ce câţi bani au cerut instituţiile UE şi ce sume sunt de acord să aloce statele membre

Euroaleşii se vor pronunţa săptămâna viitoare şi asupra mai multor cereri pentru reorinentarea pe piaţa muncii a mii de persoane concediate în Irlanda, Gracia şi Austria din cauza efectelor crizei economice. Aceste ţări au accesat aşa numitul Fond de ajustare la globalizare şi au cerut între 2,9 şi 12 milioane de euro după ce piaţa muncii a fost lovită de închiderea unor companii sau de căderea unor industrii: construcţii, transporturi, comerţ. Acelaşi fond ar putea fi accesat şi de România pentru muncitorii concediaţi de la fabrica Nokia.