La ce buget mai poate spera UE din partea unor ţări lovite de criză
0
Comisia Europeană dezbate joi (20 octombrie) și vineri (21 octombrie) la Bruxelles bugetul UE multianual pentru perioada 2014-2020.
Miza creării unui buget echilibrat este mare pentru președinția poloneză, care și-a stabilit aceasta ca principală prioritate a mandatului său la cârma UE. Șansele sale de reușită, pe fondul unei crize nu numai a monedei euro, dar și a întregii construcții europene, sunt din ce în ce mai mici.
Citește și: Viziunea Poloniei pentru UE: mai puţină austeritate
Analiști din Bruxelles spun că bugetul "nu se va mișca prea mult de unde a stat în ultimii ani". În același timp, reforma Politicii Agricole Comune a lui Dacian Cioloș și reforma Politicii de Coeziune a comisarului Johannes Hahn propun schimbări costisitoare pentru unele state membre. În contextul unei crize a datoriilor suverane din zona euro și într-o perioadă dominată de măsuri de austeritate și tăieri de bugete naționale nu numai în Europa, dar și în restul lumii, bugetul UE, descris chiar de către Comisie ca fiind ambițios, schimbările aduse bugetului și politicilor trebuie să fie realiste, spun analiștii.
"Peste tot în Europa, guvernele, afacerile și familiile își aleg cu grijă pe ce să-și cheltuiască banii. Este un moment în care trebuie să te gândești cu atenție de unde să mai tai și unde să investești pentru viitorul tău," descriu analiștii think-tank-ului European Policy Centre starea generală, pe al cărei fond se va decide forma finală a bugetului multianual al UE.
Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso a spus, când a prezentat bugetul UE multianual, că mesajul statelor membre a fost clar de la început - nu se pot mări semnificativ resursele UE, când bugetele naționale se micșorează din ce în ce mai mult din cauza austerității. Singura opțiune, a spus acesta, este să se decidă anumite priorități și să se cheltuie banii în cel mai bun mod posibil. În același timp, Barroso vorbea despre un buget ambițios și inovator, care să facă față provocărilor următorilor ani.
Citește și: UE propune un buget de un trilion de euro
"Nu-i de mirare că propunerea bugetară a ridicat multe semne de întrebare și a stârnit multe critici. Însă problema este una mult mai adâncă. În ce măsură va putea bugetul multianual 2014-2020 să umple golurile din ce în ce mai mari dintre ambițiile politice ale UE și posibilitățile ei financiare? Cum va ajuta UE economiile statelor membre să-și revină, prin a da un exemplu și a-și tăia din cheltuieli sau prin a continua să-și urmeze ambițiile politice și economice?," spun experții European Policy Centre.
Statele membre nu vor să contribuie cu mult la bugetul UE - creșterile foarte mici sunt singurul compromis pe care acestea sunt dispuse să-l accepte. Însă discuțiile de săptămâna aceasta reprezintă un efort de a convinge contributorii UE să investească în continuare în bugetul Uniunii - discuțiile vor include, astfel, nu numai linia generală de austeritate cerută de statele membre, ci și fondurile pentru inovare și două dintre cele mai importante reforme ale UE, cea a politicii de coeziune și cea a politicii agricole comune.
"Statele membre au adoptat mai mult o poziție de "juste retour" ", explică analiștii European Policy Centre, mai exact primirea înapoi a fiecărui euro investit în bugetul UE. Anii dominați de generozitate și timpurile în care instituțiile UE erau credibile și astfel puteau încuraja statele membre mai bogate să investească bani în noii membri s-au schimbat. Germania, unul dintre cei mai mari contributori la bugetul UE, este criticată de cetățenii ei pentru imaginea de plătitor al UE. Situația este cu atât mai dificilă cu cât populismul și atitudinile eurosceptice (împotriva UE) au devenit din ce în ce mai prezente în majoritatea statelor membre.
"Însă bugetul UE nu are același rol ca și cel național. Este structurat astfel încât să realoce bani între regiuni și între state membre și să ajute noile țări intrate în UE, pentru care fondurile structurale sau de coeziune reprezintă o mare parte din investițiile publice," mai spun experții.
De asemenea, bugetul UE trebuie să creeze o sinergie cu bugetele naționale și să se concentreze pe bunurile care nu pot fi produse doar la nivel național, ci printr-o bună funcționare a pieței unice europene, continuă aceștia. "O soluție pentru împăcarea statelor membre este concentrarea bugetului pe acele bunuri care nu pot fi produse de fiecare stat în parte - cum ar fi politicile anti-poluare, inovarea și cercetarea. În ceea ce privește restul de bunuri, discuțiile pe bugetul UE sunt blocate din cauza faptului că fiecare stat membru își urmărește doar interesele personale și agenda națională." Un exemplu de investiție pan-europeană care ar întâlni ar fi primită cu mai multă ușurință de către toate statele membre este proiectul Connecting Europe. "Conceptul va fi acceptat fără nicio problemă, cine s-ar opune conectării între drumurile europene și cine s-ar opune creării unei rețele interconectate de energie sau gaz, care le-ar permite să importe și să exporte resurse mult mai ușor?", a declarat astăzi un eurodeputat pentru "Adevărul Europa".
Urmărește astăzi pe Adevărul Europa care este propunerea Comisiei pentru proiectul Connecting Europe.