Cristina Dinu este o fată frumoasă de 27 de ani care nu are o viaţă normală. Între discuţiile cu medicii şi şedinţele de chimioterapie, există doar prea multe griji în legătură cu existenţa zilei de mâine.
Cristinei i s-a pus în 2008 un diagnostic tragic: cancer limfatic. De atunci au trecut doi ani de tratamente şi încercări de a face rost de bani pentru o nouă şansă la viaţă. Acum are nevoie de 80.000 de euro pentru un transplant cu celule stem, care i-ar putea reda şansele la viaţă.
Şase luni de investigaţii în România şi niciun diagnostic
CITEŞTE AICI drama Danei Dobromir, care a fost condamnată să moară după nouă luni de umblat prin spitalele din Banat
Ajutaţi-o pe Simona Şerban să nu devină uriaşa României!
Drama unei fetiţe de şapte ani care nu poate să se bucure de copilărie
Primele semne ale bolii au apărut în ianuarie-februarie 2008. "În iulie durerile de spate erau din ce în ce mai puternice, mai persistente şi apăruse pe gât, în partea dreaptă, un ganglion care nu se dusese timp de două săptămâni. Aşa că am mers iar la doctor. Mi s-au făcut analize şi o doamnă doctor a zis că s-ar putea să fie cancer limfatic şi că ar trebui să mă pregătesc de biopsie. Asta se întâmpla după şase luni de examinări. Un prieten m-a îndrumat, însă, spre o clinică din Austria", povesteşte Cristina cum a început chinul prin spitale.
"O doamnă profesor doctor mi-a interpretat o radiografie a toracelui ca fiind a unui om clinic sănătos, deşi era, cum avea să mi se confirme mai târziu, a unui om cu tumori mediastinale de cel putin 7X7X6 centimetri (nu milimetri!)", îşi aduce aminte Cristina despre încercările de a descoperi în spitalele din ţară ce era în neregulă cu ea.
Potrivit acesteia, chiar unii medici din România au îndrumat-o să facă tratamentul în străinătate. Decizia de a pleca la Viena la analize şi tratament a luat-o fără a spune familiei. "Alor mei le-am spus că plec la Viena pentru că sunt suspectă de o boală hematologică tratabilă. Mama bănuia ceva", a declarat Cristina. După şase luni de investigaţii fără rost prin spitalele din România, Cristinei i s-a pus la Viena un diagnostic în doar câteva zile şi a început tratamentul aproape imediat. "În România nu mi s-au luat probe de sânge decât după cinci luni de teste şi controale (...) Am ajuns la Viena pe 4 august 2008. Mi s-au făcut două biopsii. pe 28 august mi se implanta cateter (pentru tratamentul cu citostatice, n.r)", evidenţiază Cristina diferenţa dintre două sisteme medicale extrem de diferite.
250.000 de euro în lupta contra unei boli necruţătoare. Până în acest moment.
"Doctorii au zis să încep cât mai repede. Eram într-o fază destul de avansată faţă de când am fost eu la doctor prima oară şi puteau să-şi dea seama ce am. Planul de tratament era de şase sau opt ture de chimioterapie, plus sau minus radio. Am făcut un calcul şi am hotărât cu ai mei că ne împrumutăm şi fac tratamentul la Viena", povesteşte Cristina despre cum a început drumul spre vindecare.
A trecut, ca mulţi bolnavi de cancer, prin dureroasele şedinţe cu citostatice, prin trauma căderii părului, şi a aflat după prima linie de tratament că face parte din cei 10% pentru care vindecarea nu vine în urma chimioterapiei standard. Viaţa normală, "cea cu crescut de păr şi întors la lucru", cum o numeşte Cristina, nu a venit nici după un prim transplant cu celule.
După doi ani de stat prin spitale şi investigaţii medicale, Cristina îşi cunoaşte în detaliu boala. E realistă în ceea ce priveşte şansele de vindecare şi e încrezătoare. "La analize a ieşit că sunt între cei 10% care nu se vindecă doar cu tratament standard. Pentru boala mea este o schemă foarte clară: chimioterapie plus şedinţe de radio, prima linie de tratament (90% dintre cei care suferă de cancer limfatic se vindecă după această primă linie de tratament, n.r). Linia doi şi sau trei înseamnă transplant cu celule de la pacient şi transplant cu celule de la donator. Eu am fost ghinionistă până la capăt. Nu ajunge doar transplant cu celulele mele pentru că boala era prea agresivă".
Tratamentul Cristinei a costat până în prezent circa 250.000 de euro, bani care includ şi primul tratament realizat anul trecut, în octombrie.
Primul transplant a avut loc pe 16 octombrie anul trecut. Acum, la cateva luni după, ar trebui să urmeze un nou transplant, cel cu celule de la donator. "Pentru mine, şi această ultimă carte are preţ: 140 000 de euro, din care îmi lipsesc 80 000 de euro. Ştiu, este enorm, dar este vorba despre viaţa mea, este vorba despre faptul că nu vreau şi nu pot să renunţ acum. Ştiu că mă pot vindeca, ştiu că sunt pe mâini bune şi ştiu că nu o să rămână aşa lucrurile", scrie Cristina pe blogul ei.
Ultimul pas dintr-un tratament istovitor şi costisitor ar trebui să înceapă pe 2 martie. "Doctorul ar vrea să mă interneze pe 2 martie şi să fac transplantul pe 9 martie. Între 2 şi 9 ar trebui să fac chimioterapie pentru uciderea celulelor mele. Nici nu mă gândesc să nu strâng banii la timp. Dacă amân atunci, amân până iese alt pacient din spital. Deci, mai bine nu, pentru că boala mea o să o ia razna", spune Cristina cu încredere.
Cum îi putem reda Cristinei viaţa:
-putem depune bani în conturile 2511.A01.0.6135006.0318.ROL.1, la BCR, sau în contul 2511.A01.0.6135006.0130.EUR.1 sau în contul 51428455903 al clinicii din Viena, unde se va realiza transplantul. Pentru mai multe detalii despre conturile unde se pot face donaţii intraţi aici.
-putem face donaţii prin PayPal
-sau putem trimite un SMS la numărul 879, în reţele Orange, Vodafone si Cosmote, prin care să donăm doi euro, sau putem suna la 0900 900 652 , pentru o donaţie de doi euro, sau la 0900 900 650, pentru o donaţie de cinci euro din reţeaua Romtelecom.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza