Guvernul a aprobat măsurile de austeritate / Vezi cine nu este afectat

Guvernul s-a reunit în şedinţă, duminică seara, la ora 20.00, a anunţat Executivul. În şedinţă, Guvernul a aprobat planul de măsuri de austeritate pentru care îşi asumă răspunderea în Parlament, adică Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi Legea privind măsurile pentru restabilirea echilibrului bugetar. Cele două proiecte de Lege au fost trimise luni în Parlament.

UPDATE Boc: Ne vom supune oricărei decizii pe care o ia Parlamentul

Premierul Emil Boc a declarat, după discuţiile cu grupurile parlamentare, că Guvernul îşi doreşte un calendar cât mai scurt pentru asumarea răspunderii în Parlament pe planul de măsuri de austeritate.

UPDATE Proiectele de legi pe care Guvernul îşi va angaja răspunderea au ajuns la Parlament

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat astăzi că proiectele de legi pentru care Guvernul urmează să-şi asume răspunderea au sosit, astăzi dimineaţă, la Parlament.

Exclusiv: Secretar de Primărie cu salariu aproape egal cu al preşedintelui Traian Băsescu

Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor se vor reuni în şedinţă, marţi, la ora 13.30, pentru a stabili procedura pe care o vor urma aceste legi, a mai spus Anastase, potrivit Mediafax.

Boc: "Acest guvern nu are nicio vină, în esenţă, pentru că trebuie să impună măsurile"

Astăzi/ Marşul sacrificiului şi al durerii la Galaţi: „Guvernanţi, voi sunteţi genocidul pensionarilor!”

Iată declaraţiile premierului Emil Boc.

"Guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea asupra a două proiecte de lege: stabilirea unor măsuri în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi proiect de lege în domeniul pensiilor. Asupra acestor două proiecte de lege, Guvernul îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului. Adică, dacă se iniţiază o moţiune de cenzură şi ea este adoptată, Guvernul este demis şi aceste acte nu se aprobă. Dacă se iniţiază moţiune de cenzură şi ea este repinsă, aceste acte se consideră aprobate.

EXCLUSIV/ Iată cât de cheltuitori sunt deputaţii gălăţeni!

Citeşte şi:

Cum a reprimat guvernul grevele CFR din 1933

Iaşi: Dinozaurii Moldovei de la stat sfidează criza

Ori Guvernul merge cu legile mai departe, ori este demis şi nu se merge mai departe cu aprobarea acestor legi.

De ce sunt necesare aceste legi

Suntem nevoiţi să propunem aceste legi, datorită suprapunerii nefericite a două crize majore în România: o criză internă, legată de deficitul structural al bugetului României şi o criză economică externă, cea mai gravă după perioada 1928- 1933.

Criza internă sună cam aşa: România consumă mai mult decât produce şi nu de azi, nu de ieri, ci cu mult timp în urmă. Şi în condiţiile în care am avut creştere economică, în loc să punem bani deoparte, i-am consumat pe toţi şi am lăsat şi ţara datoare.A se vedea anul 2008, când am avut creştere de 8% şi am lăsat ţara cu un deficit de minus cinci.

Necazul e că şi banii pe care îi producem nu sunt cheltuiţi în direcţia producerii de locuri de muncă, de investiţii şi de susţinere a activităţii economice. Dintr-un total de sută la sută cât este bugetul ţării, 70% din banii bugetului sunt cheltuieli obligatorii: 63% cu salarii şi pensii, diferenţa până la 70% cheltuieli legate de datoria publică şi de contribuţia la bugetul Uniunii Europene.

În alte ţări, acest procent obligatoriu de 70% e între 50, maxim 55%. Noi orientăm mai mulţi bani spre consum, decât ceea ce înseamnă activitate economică şi investiţii.

Aceste deficite structurale au fost accentuate foarte tare în perioada anilor 2007 şi 2008. De exemplu, de fondul de salarii în domeniul public, a crescut de la 17 miliarde de lei în 2004, la 45 de miliarde, în 2008.

În privinţa pensiilor, punctul de pensie a crescut de la 339 lei în septembrie 2006, la 697 de lei în octombrie 2008, cu alte cuvinte dublu, fără ca productivitatea muncii în România să se fi realizat într-o asemenea măsură.

Cheltuielile de asistenţă socială. Dacă în 2004 aveam 22 de miliarde de lei cheltuieli cu asistenţa socială, în 2008 avem 54 de miliarde de lei.

Contributorii la bugetul de asigurări sociale: dacă în anii 90 erau 2,2 plătitori la un beneficiar: pensionari, şomeri sau persoane cu dizabilităţi, acum avem 0,8 plătitori la un beneficiar. Prin urmare, resurse insuficiente pentru acoperirea bugetului de asigurări sociale pentru plata pensiilor, alocaţiilor sociale, indemnizaţiilor şi altor lucruri de acest fel.

În concluzie, această criză, a deficitului structural intern, coroborată cu criza externă,  ne-a arătat exact unde suntem, ca ţară. Dacă mergem pe acest drum, e clar că e un drum cu fundătură. În 2007 - 2008 nu a fost aşa rău pentru că intrasem în Uniunea Europeană în 2007, am avut investiţii directe, aveam creştere economică şi nu s-a văzut această poză, atât de evidentă a deficitului structural.

A venit criza economică şi ne-a arătat exact unde suntem: că trebuie să ne împrumutăm, pentru a ne putem plăti obligaţii sociale la nivelul pe care-l avem acum. În 2010, la deficitul de 6,8, în urma aplicării acestor măsuri de austeritate, ne trebuie în jur de 8,5 miliarde de euro, bani pe care trebuie să-i împrumutăm, să plătim investiţii, salarii, pensii şi asigurări sociale.

Banii aceştia nu sunt după colţ. Trebuie luaţi de pe piaţa externă sau de pe piaţa internă. De pe piaţa externă, dacă nu avem acord cu Comisia Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional, nu primim sau ne-ar împrumuta la nişte costuri insuportabile pentru România.

De pe plan intern, să luăm toţi banii de la băncile comerciale din România, să nu mai rămână nimic pentru mediul de afaceri şi pentru susţinerea activităţii economice şi la nişte condiţii de dobânzi foarte mari. Şi, evident, nu am găsi atâţia bani, cât sunt necesari. Dacă nu facem acordul cu Comisia eauropeană şi FMI şi păstrăm actualul deficit de 9,1, ne trebuie peste 11, 5 miliarde de euro.

Ceea ce facem noi, este să readucem România pe drum. Acum a luat-o în afara şoselei, din perspectiva evoluţiei deficitului bugetar şi a raportului între ceea ce producem şi ceea ce consumăm.

Ne-am păcălit, în 2007-2008, cu o creştere bazată pe împrumut şi pe consum, pe credit cu buletinul, care se întoarce acum împotriva noastră. N-a fost susţinută de măsuri reale de creştere economică şi s-au accentuat deficitele.

Luăm aceste măsuri de austeritate pentru a ne asigura, în primul rând, că se finanţează deficitul pe care-l avem, de 6,8 şi putem plăti obligaţiile statului.

În al doilea rând, lăsăm un spaţiu fiscal pentru susţinerea activităţii de investiţii, care să aducă în continuare locuri de muncă şi să creeze premisele creşterii economice.

În al treilea rând, aceste măsuri au un caracter temporal, până în 31 decembrie 2010, şi să creăm premisele creşterii sănătoase a salariilor şi a pensiilor, începând cu 2011.

Aveam alternativa, în acest moment, să creştem taxele: cota unică, TVA majorat şi reducerea salariilor bugetarilor cu 20%. Nu am fi făcut decât să omorâm unica şansă de a avea creştere economică în România. Oricum, prin creşterea TVA-ului, ar fi scăzut puterea de cumpărare.

Şi în aceste condiţii, am încercat să protejăm categorii sociale vulnerabile: oameni care nu pot munci, să poată avea un minim cu care să poate să treacă această perioadă grea. Gândul nostru este la întreaga populaţie care este afectată de aceste măsuri. De la pensionari, la bugetari şi la celelalte categorii afectate.

Nu sunt afectate de măsurile de austeritate următoarele:

 - Salariul minim de 600 de lei

 - În materii de pensii, nimeni nu va primi mai puţin de 350 de lei, pensia socială minimă garantată.

 - Venitul minim garantat este păstrat, dar va fi direcţionat doar spre acele categorii sociale care au nevoie de sprijinul statului şi nu la aceia care încearcă să fenteze statul român

 - Bursele pentru studenţi, doctoranzi, elevi de liceu, auditori de justiţie

 - Alocaţiile complemetare, monoparentale, tot ce înseamnă alocaţii pentru copii cu handicap, indemnizaţii de creştere pentru persoane cu handicap, pentru persoanele care se încadrează în sporuri, veterani de război, persoane persecutate politic, persecutate etnic, abonamente telefonice pe veterani, indemnizaţii pensionari uniuni de creatori (artişti care primesc indemnizaţie de 643 lei pe lună)

 - Alocaţiile de stat pentru copii, inclusiv alocaţia de 200 de lei pentru copiii sub doi ani

Indemnizaţia pentru mame este afectată cu 15%, dar nu mai puţin de 600 de lei, la care se adaugă cei 200 de lei pentru copiii sub doi ani".