Băsescu - Boc, istoria prăbuşirii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Planurile lui Traian Băsescu de schimbare a lui Emil Boc cu un premier independent s-au împotmolit ieri din cauza UDMR. Preşedintele a anunţat că un tehnocrat nu ar avea sprijinul Coaliţiei. El a transmis însă PDL că îl va schimba pe Emil Boc, după Congresul UDMR.

UDMR: Nu este momentul să aibă loc o schimbare a premierului

Emil Boc: "Eu lucrez la fel din prima, până în ultima zi a mandatului, indiferent când va fi aceasta"

Crin Antonescu: PNL nu va vota un premier independent propus de Băsescu

După mai multe runde de negocieri cu liderii organizaţiilor PDL, cu parlamentarii democrat-liberali, dar şi cu liderii UDMR şi UNPR, şeful statului a declarat ieri că Guvernul are nevoie de o schimbare care să relanseze încrederea populaţiei în Executiv. Ieri-seară, liderii PDL din teritoriu au fost convocaţi din nou la vila Lacul 1. Chiar dacă un premier tehnocrat ar fi o soluţie, Băsescu a spus că acesta nu ar avea sprijinul politic al Coaliţiei şi a precizat că o decizie va fi luată după Congresul UDMR, ce va avea loc la 26 - 27 februarie. „Speculaţiile cu numiri de premier sunt în afara realităţii. Nimic nu se va lua în discuţie la nivelul Coaliţiei până după ce se termină alegerile din UDMR", a comentat Băsescu, la finalul unei reuniuni de peste două ore cu deputaţii şi senatorii PDL.

Surse democrat-liberale au declarat pentru „Adevărul" că, în cadrul reuniunii de ieri cu parlamentarii PDL, Băsescu le-a transmis clar că îl va schimba pe Emil Boc, după mai multe discuţii pe care va continua să le aibă cu partidul. „Nu-l schimb acum. Pentru că nu este momentul acum, dar discuţiile trebuie să aibă loc", le-a spus şeful statului. Relansarea economică trebuie însoţită de o schimbare la nivelul Guvernului care să restabilească încrederea în Executiv, au fost argumentele sale. Unii parlamentari PDL au propus ca Emil Boc să ie se acorde funcţia de vice-premier în compensaţie.

image

Traian Băsescu (dreapta) a fost aşteptat ieri la Parlament de premierul Emil Boc şi preşedintele Camerei Deputaţilor Roberta Anastasiu Foto: Marian Iliescu

Băsescu s-a contrat cu vicepreşedintele Cristian Boureanu,  care a sărit în apărarea lui Boc, aducându-i chiar un „elogiu". „Dacă se vorbeşte despre schimbare, am vrea şi noi să ştim care sunt soluţiile", i-a spus Boureanu. „Domnule, stai liniştit... soluţii sunt", l-a calmat şeful statului. Potrivit aceloraşi surse, la finalul reuniunii, Emil Boc a susţinut un „discurs de om resemnat". „Mi-am asumat de la bun început misiunea aceasta. Ştiam că va veni un astfel de moment", le-a spus el colegilor din PDL. În mediile politice au fost vehiculate mai multe nume de înlocuitor pentru Boc: de la guvernatorul BNR Mugur Isărescu la prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Cristian Popa, expertul în dezvoltare durabilă Călin Georgescu sau reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

„Să nu veniţi la mine dacă ajungeţi în Opoziţie"

Traian Băsescu i-a mustrat pe democrat-liberali pentru că nu ar fi făcut ceea ce trebuie în această perioadă, reproşându-le şi faptul că nu au fost în stare să găsească un candidat pentru preşedinţia ţării. „Să nu veniţi la mine dacă ajungeţi în Opoziţie! Asumaţi-vă! Nu aţi făcut ceea ce trebuia", le-a mai spus preşedintele. „Aveţi un candidat la preşedinţie?", a continua el şirul criticilor. „În jurul dumneavoastră, nici iarba nu creşte, domnule preşedinte. Este foarte greu să vă găsim un înlocuitor", i-a replicat unul dintre parlamentarii PDL. „La umbra voastră am crescut şi eu, aşa cum şi voi aţi crescut la umbra mea", i-a răspuns Băsescu.

Kelemen Hunor vrea premier politic

Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi candidatul cu cele mai mari şanse la şefia UDMR, a declarat ieri că el este adeptul unui premier politic. „Dacă nu este o personalitate cu autoritate în ambele părţi ale Coaliţiei, atunci va fi greu să menţină o disciplină. Eu sunt adeptul unui premier politic", a declarat Kelemen Hunor. El a adăugat însă că asta nu înseamnă că nu poţi să găseşti „un premier cvasiindependent", care să fie în stare să menţină coaliţia unită şi săaibă o  susţinere parlamentară.

Ridzi se autosuspendă

Monica Iacob-Ridzi i-a anunţat ieri pe liderii PDL că se autosuspendă din partid, potrivit unor surse democrat-liberale. Deputatul Dan Păsat, anchetat de DNA, a declarat ieri că se autosuspendă din PDL.



Istoria declinului unui preşedinte

image

Traian Băsescu şi-a început primul mandat prezidenţial în forţă, ajungând la începutul anului 2005 la o cotă de încredere de 72,8%. Procentul a fost alimentat de victoria în alegeri şi de discursul privind lupta anticorupţie. Declanşarea conflictului cu premierul Tăriceanu a făcut ca în vara anului 2005 cota de încredere să coboare până la 47,5%. Avea însă să se relanseze în primăvara lui 2006, pe valul deconspirării fostei Securităţi, ajungând la aproape 60%. Şeful statului avea să-şi risipească procentele într-un nou şir de conflicte cu PNL (scandalurile Atanasiu şi Vosganian) ajungând la 48,5%.

Începe anul 2007 în aceeaşi notă: atacă PNL cu „bileţelul roz",  adversarii îi răspund cu „dosarul ALRO" şi ajunge la 41%. PSD şi PNL nu stau nici ele cu mâinile în sân: Tăriceanu dă afară PD din Guvern, iar PSD declanşează suspendarea preşedintelui. Rezultat: Traian Băsescu se întoarce la 59%.  Revenit la Cotroceni, după ce a câştigat referendumul, şeful statului coboară constant, ajungând la 44% cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 2008. ­Instalarea lui Emil Boc ca premier în decembrie 2008 îl găseşte la o cotă de 49%. Pe parcursul anului 2009, repetatele conflicte cu PSD, adus la guvernare de Traian Băsescu, îi erodează cota. Credibilitatea sa atinge cele mai scăzute cote în octombrie, când, după ieşirea PSD din Guvern, Parlamentul votează o moţiune de cenzură  împotriva Cabinetului. Băsescu refuză premierul noii majorităţi şi ajunge la 29%. Creşte însă în timpul campaniei pentru prezidenţiale, în decembrie 2009 ajungând la 41%. Obţine un nou mandat la Cotroceni, dar anunţul tăierii salariilor şi pensiilor, făcut în mai 2010, îl aduce la un minimum absolut de 8,8%. În ianuarie 2011, Traian Băsescu are 11,5% cotă de încredere.

Liderii Opoziţiei, în topul încrederii populaţiei

image

* Rezultatele IMAS sunt valabile pentru luna ianuarie 2011, fiind realizate înaintea constituirii alianţei PNL-PSD

Potrivit sondajului realizat de IMAS, liderul PNL, Crin Antonescu, se bucură de cea mai mare încredere din partea populaţiei, fiind creditat în luna ianuarie cu 27,9%. Liberalul a reuşit să-l devanseze pe partenerul său de Uniune, preşedintele PSD, Victor Ponta, cotat cu 2,7 % mai puţin. Cel care îl secondează îndeaproape pe Ponta este nimeni altul decât fostul lider al PSD şi actual preşedinte al Senatului, Mircea Geoană, care se poate lăuda cu un procent de 16,2. Opoziţia conduce astfel detaşat în topul încrederii din partea populaţiei, în timp ce preşedintele Traian Băsescu ocupă doar poziţia a patra, cu 11,5%, la o distanţă de 4,7 procente în spatele lui Mircea Geoană şi la 16,4% în urma lui Crin Antonescu. În clasament urmează Theodor Stolojan cu 10,6% şi liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, care se bucură în continuare de 10%. Conform sondajului, premierul Emil Boc nu beneficiază de prea multă încredere din partea cetăţenilor, el înregistrând un procent de doar 8,3%, la o distanţă de doar 0,1 % de europarlamentarul PDL Monica Macovei. Procentul indică proporţia persoanelor care afirmă că au foarte multă şi destul de multă încredere în politicienii menţionaţi. 

Evoluţia lui Boc



În cei doi ani de când s-a instalat în fruntea Guvernului, premierul Emil Boc a  înregistrat o scădere dramatică a încrederii populaţiei, pierzând nu mai puţin de 27 de procente. Boc a intrat pe trendul descendent imediat după instalare, după ce a declarat că pensiile şi salariile vor creşte în 2009 cu doar 5 %. În iunie, programul Prima Casă îi readuce, temporar, lui Boc trei procente. Ieşirea PSD de la guvernare îl aduce la doar 18, 6%. În ciuda căderii Guvernului în octombrie, ca urmare a moţiunii de cenzură, Boc se plasează în decembrie, odată cu învestirea noului său Guvern, la 24, 3%. Din ianuarie 2010, încrederea populaţiei în Boc începe să scadă. Trendul se accentuează din februarie, odată cu anunţul despre Acordul cu FMI, care presupune măsuri de austeritate. De la cele 24,3 procente din februarie, Boc se prăbuşeşte în mai la 7,5 %, odată cu anunţul de reducere a salariilor şi a pensiilor. Declaraţia despre tăierea pensiilor „nesimţite" şi remanierea guvernamentală nu reuşesc să-l redreseze. În noiembrie, respingerea moţiunii de cenzură îl face pe Boc să urce cu patru procente. Sfârşitul de an îl prinde pe premier din nou în scădere, ajungând la 8,3 %.

image
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite