Adevarul.ro

Omul de afaceri i-a trimis celui considerat „creierul“ prăbuşirii FNI 44.500 de euro, în noiembrie 2009, cu doar câteva zile înainte ca acesta să fie arestat la Jakarta. Printr-un interpus moldovean, Sorin Ovidiu Vîntu transfera bani într-o bancă din Nicosia în contul unei firme indoneziene, de unde erau retraşi de Nicolae Popa.

Sorin Ovidiu Vîntu (54 de ani) i-ar fi dat ordin, în octombrie 2009, cetăţeanului moldovean Octavian Ţurcan, considerat ca fiind una dintre persoanele de încredere ale omului de afaceri, să-i transfere bani în Indonezia lui Nicolae Popa (45 de ani), fost director la Gelsor, care se sustrăgea de la executarea pedepsei de15 ani de închisoare în dosarul FNI.

Ora 17:00 Editorialiştii de la "Adevărul" comentează LIVE reţinerea lui Sorin Ovidiu Vîntu

Mai citiţi şi:

Presa naţională despre reţinerea lui Sorin Ovidiu Vîntu

Clubul Român de Presă se delimitează de practicile incorecte Acces Press

Cum bate Vîntu presa liberă

Conform Parchetului General, „în baza dispoziţiilor numitului Sorin Ovidiu Vîntu, Ţurcan Octavian a transmis sume de bani, prin transfer bancar, dintr-un cont deschis la o bancă din Nicosia-Cipru, în contul unei societăţi comerciale înregistrate în Indonezia". Destinatarul final al banilor era, potrivit anchetatorilor, prietenul lui Sorin Ovidiu Vîntu, Nicolae Popa.

Transferul banilor

În urma monitorizării lui Nicolae Popa, procurorii susţin că au probe potrivit cărora acesta i-a solicitat omului de afaceri, la începutul lunii octombrie 2009, bani ca să-şi poată asigura întreţinerea şi pentru a nu fi nevoit să revină în România.

Vîntu ar fi dispus transferul sumei de 44.500 de euro dintr-un cont bancar la care avea acces. Această operaţiune, care a fost finalizată la sfârşitul lunii noiembrie 2009, ar fi fost intermediată de Octavian Ţurcan. După ce transferul banilor a fost perfectat, la data de 2 decembrie 2009, poliţia indoneziană, la solicitarea colegilor români, l-a identificat şi l-a reţinut, la Jakarta, pe Nicolae Popa. Contactat telefonic de reporterii „Adevărul", Sorin Ovidiu Vîntu a negat că i-ar fi trimis bani lui Nicolae Popa. „Prostii inventate", a spus Vîntu.

La 7 decembrie 2009, Octavian Ţurcan s-a prezentat la punctul de trecere al frontierei de la Aeroportul Internaţional „Henry Coandă" Bucureşti cu intenţia de a părăsi teritoriul României. Poliţiştii i-au întrerupt călătoria, deoarece a fost dat în consemn la frontieră şi a fost dus pentru audieri la Parchetul General.

La 2 decembrie 2009, procurorii începuseră urmărirea penală împotriva sa pentru favorizarea infractorului. Ţurcan contestă acum în instanţă interdicţia de a părăsi ţara.

Măsuri preventive

Procurorii români au anunţat că au deschis un dosar de favorizare a infractorului, privind modul în care Nicolae Popa a fugit din România şi a fost ajutat cu bani. Sorin Ovidiu Vîntu a fost dat în consemn la frontieră, iar faţă de Octavian Ţurcan s-a dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara. Ţurcan a contestat de două ori interdicţiile procurorilor, dar cererile sale au fost respinse de judecătorii de la Tribunalul Bucureşti.

La Parchet au mai fost audiaţi Viorel Popa, care a oferit detalii privind modul în care a fugit fratele său, Nicolae Popa, dar şi Ana Căciulă, fosta soţie a lui Nicolae Popa, care a declarat că nu l-a ajutat cu bani pe fugar, ci, dimpotrivă: „Am primit o singură dată bani de la Nicolae, o sumă infimă, aproximativ 300 de euro", a declarat Ana Căciulă.

Arestat în Jakarta

Nicolae Popa a fost director al Gelsor şi membru al Consiliului de Încredere al SOV Invest în perioada în care s-a prăbuşit Fondul Naţional de Investiţii (FNI). Aproape zece ani au durat căutările pe întreaga planetă a celui considerat „creierul" prăbuşirii FNI, afacere în urma căreia s-a creat un prejudiciu de peste 5 milioane de lei. A fost localizat şi arestat la 2 decembrie 2009 în oraşul Jakarta din Indonezia. Autorităţile din ţara noastră se bazează în acest moment doar pe „relaţii amiabile" cu oficialii din Jakarta.

Potrivit unor surse judiciare, Ministerul indonezian al Justiţiei şi-a dat acordul pentru extrădare şi a mai rămas doar ca preşedintele Susilo Bambang Yudhoyono să semneze documentele.

Nicolae Popa a fost condamnat definitiv în România la 15 ani de închisoare pentru înşelăciune în dosarul FNI. Parchetul General a deschis un dosar în care face cercetări pentru a depista împrejurările în care a plecat din ţară Nicolae Popa.

Persoana de încredere

Cunoscut ca fiind „mâna dreaptă" a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, Popa a fugit din România în mai 2000, imediat după prăbuşirea FNI.

În ianuarie 2002 a fost dat în urmărire internaţională şi a devenit una dintre cele mai căutate persoane, alături de „mama FNI" - Ioana Maria Vlas, care s-a predat în 2003 autorităţilor de la Bucureşti, după ce se ascunsese timp de trei ani în Israel. Nicolae Popa a fost şi cel care a scos-o din ţară pe Vlas, în mai 2000, ducând-o în Bulgaria, de unde „mama FNI" a plecat în Israel. Ioana Maria Vlas a fost condamnată la zece ani de închisoare în dosarul FNI.

Oficialii Ministerului Justiţiei din România au transmis omologilor din Indonezia toate documentele necesare extrădării lui Nicolae Popa, printre care şi sentinţa de condamnare irevocabilă. Autorităţile din Indonezia au avizat cererea românilor de extrădare a lui Nicolae Popa, el urmând să fie adus în România pentru executarea pedepsei stabilite de instanţă în dosarul prăbuşirii FNI.

Condamnat şi pentru FNA

Nicolae Popa este condamnat la 12 ani de închisoare şi în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Acumulare (FNA). Măsura nu este însă definitivă, iar procesul este îngreunat, întrucât mulţi investitori - care aveau calitatea de martori - au decedat. Audiată în acest dosar, Ioana Maria Vlas a declarat că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu ar fi scos bani "cu sacoşa" din fondul FNA.

Acuzaţii

Conform anchetatorilor, la 18 septembrie 1998, Nicolae Popa, în calitate de director general al societăţii comerciale Gelsor, şi-a însuşit din depozit 65.359 de acţiuni la valoarea de 2,5 lei/acţiune, care aparţineau Sov Invest SA şi erau administrate de Gelsor SA, pe care le-a remis unui intermediar în scopul de a fi vândute Băncii Agricole la un preţ de 76,5 lei/bucata, prejudiciul creat fiind de aproximativ 5 milioane de lei.

În dosarul FNI au fost trimise în judecată 12 persoane care au fost obligate de Înalta Curte să plătească despăgubiri pentru 140.000 de investitori.