Adevarul.ro

Concurenţa a crescut de trei ori în ultimul an, însă doar o treime dintre candidaţi au luat notă de trecere. Doar unul din zece candidaţi devine din toamnă profesor titular. Rezultatele arată că doar 37% din candidaţi au luat peste 7, cât e necesar pentru a deveni profesor.

Concurenţa pentru un post de profesor a crescut de trei ori faţă de anul trecut şi de zece ori comparativ cu acum doi ani. Este ceea ce arată cifrele puse la dispoziţie de Ministerul Educaţiei. În 2008, oricine se prezenta la concurs şi lua minimum 7 putea deveni profesor. Nu mai puţin de 11.800 de posturi erau scoase la concursul la care s-au înscris doar 8.600 de oameni.

BUZĂU: A predat anul şcolar trecut, iar acum a luat nota 1 la titularizare

Iaşi: „Voi preda în fundul ţării pe un salariu de nimic"

Absolvenţii de studii superioare au tot mai puţine şanse de angajare

Ai carte, n-ai parte: la AJOFM Timiş nu sunt locuri de muncă pentru intelectuali

Titularizare 2010: Află primul ce notă ai luat la examen

Anul trecut, situaţia se schimbase deja: 45.000 de concurenţi se luptau pentru 13.200 de posturi. În 2010, titularizarea s-a transformat într-o adevărată bătălie pentru un post sigur în învăţământ. Aproape 50.000 de candidaţi au dat examen pentru 5.200 de posturi.

Mai puţine note de 10

Competiţia nu aduce însă întotdeauna şi calitatea. Rezultatele parţiale, comunicate ieri de Ministerul Educaţiei, arată o promovabilitate scăzută. La nivel naţional, doar 37% din candidaţi au luat note peste 7, cât este necesar pentru a deveni profesor. Numărul notelor de 10 s-a înjumătăţit faţă de acum un an la numai 45. Notele între 7 şi 9,99 au scăzut cu 7 procente faţă de anul trecut.

Din cauza măsurilor riguroase de securitate decise de minister după fraudele de la Bac, rezultatele acestui examen au fost publicate mai târziu decât în alţi ani. Mulţi dintre candidaţi s-au dus la centrele de examinare încă de vineri, fără să ştie că afişarea notelor a fost amânată de mai multe ori. „Aşteptarea asta m-a terminat", spune o tânără care a dat examen la psihologie.

Nu vrea să-şi dea numele, mai ales că a luat 5. „Nu ştiu ce s-a întâmplat, am dat examen şi anul trecut şi am luat peste 9. Acum am făcut contestaţie. Subiectele nu mi s-au părut grele, dar ştiţi cum e: dacă pici pe subiect, bine, dacă nu, asta e", spune candidata.

„Uitaţi-vă câţi oameni s-au înscris, pentru un salariu de 600 de lei, atât de disperaţi suntem", spune o tânără aflată la prima tentativă de titularizare. Ştefan Motologa a dat pentru al doilea an examen la Logică. „Am luat 8,80, dar nu voi fi titular, pentru că nu sunt posturi", spune Ştefan. A terminat Facultatea de Filosofie şi e gata să rămână în învăţământ pentru că nu are alternative, chiar şi pe un salariu foarte mic.

N-a prins post cu 9,20

O candidată la Geografie spune că „suplineşte" de 7 ani. „Am luat 9,20, dar e cineva cu 9,75 şi un singur post de titular. Deci nu o să prind post nici anul ăsta. Asta e, după tăierea salariului o să am 700 de lei, dar altceva nu ştiu să fac!", spune tânăra.

Rămâne suplinitor

Cu 9,90, Ramona Cojocaru (23 de ani) din judeţul Iaşi a luat 9,90 la titularizarea pentru disciplina Educaţie Muzicală, dar postul care i se oferă este în comuna Todireşti, aflată la aproape 100 de kilometri de municipiul Iaşi. În aceste condiţii, ieşeanca preferă să fie suplinitor în oraş.

În schimb, unul dintre concurenţii „picaţi" este Andreea Simion, proaspăt absolventă de Biologie. Ea nu a luat decât 4,80 la titularizare. „Chiar dacă ai scris mult, dacă n-ai respectat baremul, degeaba, nu te punctează", se plânge Andreea.

Ea a depus contestaţie şi speră să „prindă" măcar un post de suplinitor. La fel procedează mulţi dintre cei peste 8.300 de candidaţi care au luat note sub 5. În acest moment sunt 43.000 de posturi de profesor suplinitor. ; A mai contribuit Carmen Constantin

Inspector demis după fraudă

Gheorghe Carmocanu (foto), adjunctul şefului de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani, a fost schimbat ieri din funcţie în urma unui scandal petrecut în timpul examenului de titularizare de pe 14 iulie, la care a participat şi soţia lui. După terminarea probei scrise, Gianina Carmocanu ar fi încercat să intre în posesia lucrării, sub pretextul că vrea să verifice dacă a scris totul.

„Numele soţiei acestuia este asociat cu un incident petrecut după închiderea probei de titularizare. Este o anchetă în desfăşurare şi până la finalizarea acesteia nu pot da mai multe informaţii", a declarat Ada Macovei, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Botoşani. Gianina Carmocanu a susţinut concursul de titularizare la confecţii textile-tricotaje-finisaj textil. Anul trecut, ea a picat titularizarea la informatică, dar a prins un post de suplinitor la Colegiul „ A. T. Laurian", la această disciplină.

Gheorghe Carmocanu susţine că este nevinovat. „Decizia nu este motivată. Nu pot să leg demiterea mea de anularea tezei soţiei mele în concurs. Din câte am discutat cu ea, comisia de examen a hotărât anularea tezei. Nu ştim de ce. Eu nu am încercat sub nicio formă să influenţez acest concurs. Am fost doar două ore la serviciu, fiind în concediu în ziua respectivă", a declarat Carmocanu. El se va întoarce la catedra de informatică de la Liceul „A.T. Laurian" din Botoşani, unde a predat anul trecut şi soţia lui ca suplinitor.

Ce se întâmplă mai departe cu toți candidații

Candidaţii care au obţinut note între 7 şi 10 vor fi repartizaţi între 21 şi 22 iulie, când la nivelul fiecărui centru de examen vor fi distribuite posturile titularizabile. La 23 iulie, Ministerul Educaţiei va publica pe site-ul www.edu.ro posturile netitularizabile rămase vacante.

La 26 iulie, la fiecare centru de examen, începe a doua etapă de repartizare pentru concurenţii care au luat note peste 7, dar nu au posturi titularizabile. Ei vor putea alege posturi de suplinitori.

Între 27 şi 30 iulie are loc repartizarea suplinitorilor, adică a profesorilor care au luat note cuprinse între 5 şi 6,99.

La 2 august, fiecare inspectorat va emite deciziile de suplinire pentru candidaţi.

În perioada 5- 10 august va avea loc o nouă sesiune de examen pentru suplinire, pe care o vor susţine inclusiv cei care au picat în luna iulie. Concursul propriu-zis are loc la 6 august.

Repartizarea în şedinţă publică va avea loc la 23 august, când vor fi soluţionate şi cererile dascălilor care au mai lucrat ca suplinitori, dar care nu au prins un loc de titular.

La 31 august se emit deciziile pentru posturile ocupate în sesiunea din august.

Mai bine poliţist decât profesor

6.000 de tineri bat la porţile Academiei de Poliţie  

Sunt opt pe un loc şi orice probă eliminatorie i-ar putea departaja. Cu acest gând s-au prezentat ieri la examenul medical cei aproape 6.000 de tineri care se luptă să prindă unul dintre cele cele 750 de locuri de student la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti.

Emoţiile sunt pe măsura concurenţei, cea mai ridicată din ultimii ani, aşa că mulţi candidaţi au venit însoţiţi de părinţi şi la această probă, percepută mai mult ca o formalitate.

Pasiunea şi studiile pierd în faţa experienţei practice pe piaţa muncii din Timiş

Loc de muncă sigur

De ce atât de mulţi tineri vor să fie poliţişti? Pragmatici, candidaţii nu ascund că vizează avantajele unei meserii pe care o văd ca pe un colac de salvare în contextul crizei economice, în ciuda tăierilor de salarii. „Uniforma, un loc de muncă sigur după terminarea studiilor, lucrurile astea m-au atras", mărturiseşte fără ocolişuri Mihaela Ciobanu din Giurgiu, proaspăt absolventă a unui liceu economic.

Şi viaţa de student la Poliţie are avantaje. „Spre deosebire de altele, studiile la Academie sunt puţin costisitoare pentru familii. Cazarea e asigurată pe toată perioada facultăţii, primim o masă caldă pe zi, uniformă şi-o bursă lunară modică. Apoi, chiar dacă salariile sunt mici, măcar voi avea un loc de muncă", argumentează Mihaela.

Lăcrămioara şi Violeta Apetrei din Bacău sunt gemene, au făcut liceul la filologie şi amândouă vor acum să devină poliţiste. „Îmi place tot: meseria, uniforma, viaţa disciplinată. Sistemul are probleme, dar tot este mai corect decât în alte domenii", spune Lăcrămioara.

Viitorii poliţişti nu îşi fac iluzii în privinţa reputaţiei de care se „bucură" uneori instituţia. „Dacă ar fi să schimb ceva, aş lucra la imagine şi la respectul faţă de poliţişti. Ar trebui să se ia măsuri mai drastice, iar poliţiştii care sunt prinşi cu mită să fie aspru pedepsiţi", spune Georgiana Curlă din Adjud, judeţul Vrancea.

Probe sub camere video

Rectorul Academiei, chestorul Luca Iamandi, e mulţumit de concurenţa în creştere, pe care o pune mai întâi pe seama „sentimentelor nobile ale tinerilor", recunoscând apoi că mulţi sunt animaţi de gândul unui loc de muncă sigur după studii.

Anul trecut, ultima medie de admitere la academie a fost 7,20, iar rectorul ţine să dea asigurări şi în privinţa evaluării „extrem de transparente": „Probele sportive se ţin sub supraveghere video şi există posibilitatea contestării notei pe loc. În acest caz se vor face confruntările cu imaginile video. La probele scrise, subiectele sunt tip grilă, iar teza se corectează pe loc, în faţa candidatului, în prezenţa martorilor". (Au contribuit: Alex Chirilă,Cătălina Toma,Carmen Constantin)