Părinţii se revoltă în faţa sistemului de învăţământ al lui Funeriu: "Aşa nu se mai poate!"

61% din români au o părere proastă şi foarte proastă despre învăţământul nostru, relevă un sondaj al Institutului Român de Evaluare şi Strategie (IRES). Doi din trei români şi-ar trimite copiii la şcoli străine, iar 43% din ei îi acuză pe profesori că nu-şi fac datoria la ore, susţine studiul.

Studiul IRES, dat publicităţii la începutul săptămânii, odată cu începutul anului şcolar, arată că majoritatea părinţilor români, în larga lor majoritate, nu mai au încredere în sistemul public de educaţie. Astfel, 51% din persoanele intervievate au ajuns la concluzia că profesorii ar fi slab pregătiţi, imagine căreia 80% îi asociază şi un salariu prost. Poate că tocmai de aceea unu din doi elevi completează orele de şcoală cu meditaţiile. „Este vorba despre o «coplată» ascunsă în educaţie, un efort financiar suplimentar pentru familie", explică sociologul Vasile Dâncu, directorul IRES.

Școlile neautorizate sunt la mila străinilor impresionați de condițiile proaste de studiu

Fac cursurile pe unde apucă: în sala de sedinţe a Primăriei, dispensar şi în cămine culturale

Multă teorie, puţină practică

Aceeaşi cercetare arată care e percepţia românilor privind educaţia din ţară, faţă de cea din statele vestice ale Uniunii Europene: 55% din cei intervievaţi cred că învăţământul românesc este mai slab, iar 61% din părinţii români şi-ar trimite copiii la studii în străinătate.

Tendinţa de încurajare a copiilor să plece la studii în Occident este reală şi la vârful societăţii româneşti, confirmă Mihaela Gună, preşedinte al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi: „Majoritatea copiilor politicienilor se află la studii în străinătate sau aici, în şcoli particulare. Guvernanţii recunosc astfel indirect situaţia", susţine Gună.

Citiţi şi:

61% din români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor

FOTO Bucuria şcolii, umbrită de sărăcie

Marile mize şi provocări ale noului an şcolar

Aproape 70% din cei intervievaţi consideră că învăţământul românesc nu-i pregăteşte pe elevi pentru viaţă, existând o ruptură între actul educaţional şi cerinţele de pe piaţa muncii. Cât priveşte absolvenţii de facultate, 71% din români cred că aceştia sunt slab pregătiţi.

Pentru expertul în educaţie Eugen Palade, cel mai îngrijorător este procentul celor care cred că şcoala românească nu răspunde cerinţelor pieţii muncii. „Acest lucru demonstrează, într-adevăr, caracterul formatic scăzut al şcolii", explică Palade.

La rândul său, expertul în educaţie Ciprian Ciucu, de la Centrul pentru Politici Europene, crede că cel mai îngrijorător ar fi cei 77% din români care sunt convinşi că diplomele nu mai au nicio valoare. „Această cifră este confirmată şi de angajatorii care angajează oameni «cu facultate» fără să acorde prea multă atenţie specializărilor. Le trebuie doar angajaţi cu câţiva ani de şcoală în plus, nu specialişti competenţi care să aducă plus valoare afacerii lor". Ciucu înaintează mai multe cauze, cum ar fi: „pierderea din calitate progresiv cu câştigarea de cantitate şi apariţia universităţilor particulare, nesăţioase, care au vândut diplome pe preţuri de nimic care nu pot susţine justificat educaţie de calitate".

Meditaţiile salvează performanţele

Analiza arată că românii sunt nemulţumiţi fiindcă profesorii nu abordează metode moderne de predare, şcolile sunt slab dotate, iar sistemul este slab finanţat. „Peste 60% - procentul celor care percep negativ şcoala din România - este o cifră la care nu ne-am aşteptat atunci când am pornit studiul. Românii cred că sistemul de educaţie este condus prost. Am senzaţia că publicul a înţeles că sunt promovate metode şi criterii moderne de predare, centrate pe elev, pe competenţe, şi nu pe cunoştinţe şi că la noi este o lipsă de reformă", explică rezultatele cercetării Vasile Dâncu, sociolog şi director al Institutului Român de Evaluare şi Strategie.

50% din părinţii români îşi trimit copiii la meditaţii şi pentru că profesorii dau de înţeles constant că cel mic are nevoie de ore suplimentare (43%). Sociologul Vasile Dâncu atrage atenţia că această situaţie produce mai multe efecte negative. „E clar că vorbim şi despre o muncă nefiscalizată, dar şi despre nişte forme de adaptare a profesorilor la economia de supravieţuire", explică Dâncu.

„Înainte era mai bine"

Cum şcoala din prezent are o imagine atât de proastă, cei mai mulţi dintre români idealizează trecutul. O majoritate de 86% susţine că şcoala era mai bună în urmă cu câteva decenii, iar actualii elevi ar fi mult mai slab pregătiţi.

Într-un procent covârşitor - 95% - părinţii de azi ­şi-ar dori reînfiinţarea scolilor profesionale sau de meserii. Ştefan Vlaston, preşedinte al Asociaţiei profesionale EduCer, spune că „este totuşi ciudat cum atât de mulţi îşi doresc reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii", în condiţiile în care locurile rămân neocupate la astfel de şcoli. Expertul crede că „părinţii îşi doresc asta, dar probabil nu pentru propriii copii. În continuare, românii vor să-i vadă pe copiii lor „boieri", cu studii superioare, şefi de birouri, în niciun caz instalatori".

În urmă cu două zile, la deschiderea anului şcolar, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a vorbit despre nevoia de recredibilizare a şcolii româneşti şi le-a cerut profesorilor ca pe timp de criză, cât fondurile vor fi limitate, să dea dovadă de creativitate. În ciuda solicitărilor „Adevărul", Ministerul Educaţiei nu a reacţionat la sondajul IRES.

"Este vorba despre o «coplată» ascunsă în educaţie, un efort financiar suplimentar pentru familie"
Vasile Dâncu preşedintele IRES