În preajma Primului Război Mondial, ultimul împărat al Rusiei, Nicolae al II-lea, interzicea producerea şi comercializarea producţiei alcoolice pe întreg teritoriul Rusiei. Avantajele imediate ale măsurii (disciplina şi moralul ridicat) erau umbrite însă de o serie de consecinţe nedorite (reducerea drastică a veniturilor bugetare şi contrabanda).
Pe de altă parte, abstinenţa forţată a sporit agresivitatea şi radicalismul ruşilor tot mai nemulţumiţi de mersul războiului şi de problemele pe care acesta le-a generat. Apariţia lui „homo ebrius” nu a fost o cauză a Revoluţiei, dar a constituit un catalizator al evenimentelor tragice ce au urmat. Un dosar excepţional oferit de Historia
Citeşte şi:
DOSAR Historia - Lupta pentru locul lui Lenin
Adoptarea legii prohibiţiei fost o decizie temerară, menită să asaneze societatea, lovită de un viciu „secular”, actul fiind salutat de o bună parte a societăţii ruseşti şi chiar de comunitatea internaţională. Prim-ministrul britanic Lloyd George spunea despre legea anti-alcool în Rusia că este „cel mai măreţ act de eroism naţional pe care-l cunosc”.
Adio alcool, adio o treime din veniturile bugetare. A meritat?
Componenta economică a deciziei a fost însă extrem de importantă, deoarece, angajându-se într-un conflict militar de proporţii, Rusia se priva conştient de un articol care-i aducea circa o treime din veniturile bugetare. Deja la un an de la adoptarea legii, unul dintre deputaţii ruşi scria că Rusia este singura ţară din istorie care renunţă la principala sursă de venit în perioada de război.
Cum a fost întors cel de-Al Doilea Război Mondial către URSS
Într-adevăr, problemele cu care s-a confruntat Rusia în război şi pe care le-au resimţit Aliaţii săi au fost în strânsă legătură cu penuria de resurse. A avut de suferit şi România, atât în timpul campaniei lui Brusilov, atunci când a luat decizia de intrare în război (la un moment dat, unităţile ruseşti din Galiţia aveau o singură puşcă la 4-5 soldaţi, fapt care a compromis ofensiva), dar mai ales în timpul bătăliei pentru Moldova.
Incredibila poveste a spionului sovietic care le-a salvat vieţile lui Churchill, Roosevelt şi Stalin
A fost de vină oare guvernul rus că a făcut nişte sacrificii materiale din dorinţa nobilă de a salva naţiunea care mergea pe o cale greşită? Răspunsul e greu de dat, deoarece în acele condiţii consecinţele erau greu de prognozat. Unii consideră că efortul a meritat; alţii, ca acel ofiţer englez care a luptat în Armata Albă în timpul războiului civil rus, afirmau, din contră, că principala cauză a revoluţiei din 1917 a fost legea prohibiţiei.
Top 10 rivalităţi care au intrat în istorie
Foto: O pictură de epocă înfăţişând o scenă de la aşa-numitele „acţiunirevoluţionare” din anul 1917, care presupuneau, de fapt, devastarea magazinelor şi a depozitelor vinicole
Aceasta, pentru că beţia ritualizată, ca un element arhaic al culturii populare „carnavaleşti” (Mihail Bahtin), era privită tradiţional şi ca o modalitate de a descărca „supratensionarea emoţională” din societate, cu scopul prevenirii unor cataclisme sociale de proporţii. În aceste condiţii, în preajma Primului Război Mondial, autorităţile ruse trebuiau să ia în calcul riscurile unei abstinenţe forţate a populaţiei... Până acolo însă, iată, mai jos, un istoric al alcoolismului şi al combaterii lui în Imperiul ţarist.
Citeşte articolul integral pe historia.ro!
CITEŞTE MAI JOS ALTE DOSARE HISTORIA:
EXCLUSIV Rebeliunea legionară, văzută din cabinetul lui Antonescu
Cum a ajuns Vlad Ţepeş cel mai sângeros domnitor
Cum au scapat prostituatele de legea lui Mavrocordat
Cum a fost pus Tezaurul de la Tismana în braţele comuniştilor
De la călăi, la lăutari - istoria ţiganilor din Ţările Române
Mannerheim despre Armata Română: Slabă atât numeric, cât şi ca pregătire şi dotare
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza