Reţetă de făcut bani: Şomeri angajaţi de formă

Doi consilieri locali şi alte 140 de persoane din Iaşi sunt cercetaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie într-unul dintre cele mai mari dosare de fraudă economică din nordul ţării. Cei doi aleşi, consideraţi capii reţelei, sunt acuzaţi că împreună cu patronii a 15 firme ar fi angajat şomeri sau absolvenţi pentru a pune mâna pe subvenţii de la stat.

Nu mai puţin de 140 de persoane din localităţile ieşene Gorban şi Răducăneni vor da cu subsemnatul la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) la sfârşitul lunii într-unul dintre cele mai mari dosare de fraudă din banii statului.

Mai citeşte şi:

Iaşi: Angajaţii de carton erau măcelari şi zidari

Funcţionarii de la Direcţia Agricolă Vrancea merg la CEDO pentru lefurile tăiate. Urmează disponibilizările

Angajările temporare deblochează piaţa muncii

Oamenii sunt cercetaţi pentru înşelăciune, spălare de bani, constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată. În ultimii patru ani, aceştia ar fi reuşit să ţepuiască statul cu cel puţin un milion de lei.

Inginerii financiare

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, ideea afacerii ar fi pornit de la doi consilieri locali, la începutul lui 2007. Aleşii au pus la cale o reţetă de luat bani de la stat prin inginerii financiare. Lucian Lupu din Răducăneni şi Gabriel Barbălată din Gorban ar fi profitat de Legea 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, şi ar fi făcut avere.

În total, oamenii legii au luat în vizor 15 firme unde ar fi fost angajate pe perioadă nedeterminată absolvenţi sau şomeri cu vârste de peste 45 de ani care se încadrau în prevederile legii.

Angajaţi de formă

Mulţi dintre salariaţi nu lucrau efectiv, ci erau trecuţi în acte doar pentru ca patronii să pună mâna pe subvenţii. După ce banii intrau în conturi, cei mai mulţi ar fi rămas la patroni şi o mică parte ar fi ajuns la unii angajaţi. La toate societăţile, consilierul Lucian Lupu ţinea contabilitatea.

Astfel, pentru fiecare persoană, patronii primeau, timp de 12 luni, subvenţii egale sau mai mari decât un salariu minim brut pe economie. În funcţie de categoria din care făceau parte persoanele angajate şi anul în care lucrau, patronii ar fi luat lunar de la stat între 500 şi 750 de lei.

Banii erau viraţi prin Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţelor de Muncă (AJOFM) Iaşi direct în conturile firmelor. „Subvenţiile vin după trei-patru luni. Din ele sunt plătite impozitele la stat. Abia dacă mai rămân 150-300 de lei de persoană. Nu căutam eu oamenii, unii veneau şi mă rugau să-i angajez", spune Lupu.

Ioan Lupu spune că i-au cerut buletinul pentru a-l facă şomer Foto: Florin Chirica

„A zis că mă face şomer"

„Am angajat doar pe o firmă 20 de oameni. Pe o altă socie­tate, a lui Barbălată, au fost angajaţi mai mulţi, iar apoi a făcut mai multe firme pe rude. Unii lucrau zilnic, alţii veneau din când în când şi mă mai ajutau. Dacă veneau, le dădeam bani", mai spune Lucian Lupu.

Potrivit legii, patronii erau obligaţi să-i menţină pe post pe şomerii cu vârste de peste 45 de ani şi pe absolvenţi timp de doi ani, respectiv trei ani. După 16-18 luni, oamenii îşi dădeau demisia, astfel că angajatorul nu trebuia să dea subvenţiile înapoi.

„La mine a venit un paznic de-al domnului Lupu şi mi-a zis să-i dau buletinul că mă face şomer. L-am întrebat la ce se referă, dar a zis: «Lasă, adu buletinul încoace». Nu ştiu ce a făcut cu datele mele, iar eu nu am primit niciun ban de nicăieri", povesteşte Ioan Lupu, localnic din Răducăneni.

Plecau de la o firmă la alta

Membrii reţelei i-ar fi răsplătit totuşi pe unii dintre cei care i-au ajutat să-şi sporească veniturile.Imediat ce demisionau de la o firmă, persoanele erau angajate imediat, pe perioadă determinată, la una dintre celelalte societăţi din reţeaua de 15.

După cel mult trei luni, oamenii erau daţi afară şi trimişi în şomaj. „Am lucrat la carne în Centru şi am făcut mai mult teren. Am avut serviciu cam un an şi ceva. Eu chiar am lucrat", spune Neculai Lupu, clopotar în comună şi fost angajat la o firmă „din reţea".

Cum scapă angajatorii de plăţile către bugetul de stat

Cei care apelau la facilităţile acordate angajatorilor pentru încadrarea de şomeri sau de absolvenţi aveau două metode de fraudare: fie încheiau contractele pe o sumă, apoi plăteau mai puţin, fie angajarea era făcută doar fictiv, salariatul nevenind efectiv la muncă.

„De fapt, facilitatea pentru angajator consta în deducerea obligaţiilor angajatorului către stat în sumă echivalentă cu salariul acordat şomerului sau absolventului. Venitul putea fi de cel mult unul-două salarii minime pe economie la nivel de personal calificat - aproximativ 720-750 de lei", explică specialiştii în problematica forţei de muncă.

Frauda constă în plata doar pe hârtie a respectivilor angajaţi, în timp ce angajatorul e scutit de obligaţii, ca şi cum ar fi dat salariul.

Cum s-a extins reţeaua

Lucian Lupu, unul dintre capii afacerii

Surse din rândul anchetatorilor mai susţin că, în patru ani, reţeaua a crescut treptat. Reţeta de făcut bani a mers ca pe roate, încât patronii ar fi înfiinţat firme pentru a atrage subvenţii de la stat. Aşa se face că unele rude ale consilierului Gabriel Barbălată sau paznicul şi şoferul lui Lucian Lupu au ajuns administratori la firmele „din reţea". 

Prin cele 15 firme ar fi fost angajaţi 300-400 de oameni. „Am doar o firmă. Într-adevăr, am mai angajat şi absolvenţi, dar am plătit dările la stat, am plătit salarii. Este o răfuială", a declarat consilierul Gabriel Barbălată.

Gabriel Barbălată (dreapta) este considerat de procurori unul din capii reţelei

Au ridicat saci cu acte

Reţeta de făcut bani s-a blocat brusc la sfârşitul lunii iunie, chiar când procurorii DNA au descins în casele mai multor suspecţi. În urma percheziţiilor au fost ridicaţi saci de documente şi calculatoare. Până acum, procurorii au stabilit un prejudiciu de peste un milion de lei. „Nu vă putem comunica date despre acest dosar", a declarat procurorul Luminiţa Merişescu, purtătorul de cuvânt al DNA Iaşi.

Cu toate acestea, 140 de persoane, printre care administratori, un doctor din comună care ar fi eliberat adeverinţe cu „apt de muncă" şi câţiva foşti angajaţi, au fost chemate la audieri, începând cu 30 august.

„Mă consider vinovat cel mult de uz de fals. Ţineam contabilitatea la toate aceste firme şi primeam cam 800 de lei lunar de la fiecare. Mai semnam acte în locul administratorilor, dar cu acordul acestora", susţine Lucian Lupu.

„Simplul fapt că clientul meu a ţinut contabilitatea la acele firme nu ne poate duce cu gândul la ideea că era în cunoştinţă de cauză asupra angajărilor persoanelor respective", a declarat Bogdan Tufeanu, avocatul lui Lupu.

Ca profil de activitate, patronii reţelei deţineau staţii PECO, magazine de carne, construcţii sau făceau agricultură.

Majoritatea şomerilor erau din comuna Răducăneni

Patronii au scăpat de averi

O parte dintre bunurile celor cercetaţi s-au evaporat imediat după ce DNA a demarat ancheta. Unii dintre cei 140 de cercetaţi şi-au donat casele copiilor, iar unii patroni au devenit simpli angajaţi.

Cu toate acestea, procurorii au cerut de la Primăria Răducăneni o situaţie a averilor în cazul a 97 de persoane. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firma consilierului Gabriel Barbălată, Piramida Oil SRL, a crescut simţitor în perioada 2007-2009. Pe timp criză, alesul a reuşit să angajeze 12 persoane, iar cifra de afaceri a firmei sale s-a ridicat de la 1,5 milioane de lei, acum trei ani, la 2,3 milioane de lei, anul trecut.

"Dacă cineva ar fi condamnat pentru aceste fapte, statul ar trebui să returneze societăţilor sumele de bani primite cu titlul de impozit."
Bogdan Tufeanu
avocatul lui Lucian Lupu