Stimulente nesimţite în 2009 pentru angajaţii din ministerul Muncii şi cel de Finanţe

Două ministere au cheltuit enorm în anul de criză 2009 pe stimulentele angajaţilor, potrivit unui document din dosarul de reduceri băneşti pe care le pregăteşte Guvernul. Finanţele au dat prime de câte 2.000 de lei, iar Ministerul Muncii a pierdut procese pentru sporurile salariaţilor şi le-a plătit în medie câte 5.000 de euro.

Un document care a fost luat în calcul de Guvern în stabilirea reducerilor la care s-a angajat în faţa FMI a adus ieri în faţa opiniei publice cheltuielile pe care ministerele le-au făcut anul trecut cu plata primelor şi a sporurilor. Documentul a făcut parte din dosarul pe care Ministerul Finanţelor l-a trimis miercuri seară sindicatelor, pentru a fi studiat de acestea până la viitoarea şedinţă a Consiliului Economic şi Social.

ÎI DOARE ÎN COT DE CRIZĂ:

Fost ofiţer de securitate, secretarul municipiului Braşov are 9.250,5 lei salariu lunar

Topul salariilor barosane ale funcţionarilor din primării care sfidează criza
Dinozaurii Moldovei de la stat sfidează criza

Top salarii bugetare/ Secretarul Consiliului local Galaţi, ia un salariu lunar de 7.729 de lei

Prime de câte 13.000 de lei pe lună

Astfel, Ministerul Finanţelor Publice este pe primul loc în rândul instituţiilor publice la capitolul fond de stimulente acordat în anul 2009. Cu un număr de aproximativ 32.000 de angajaţi, câştigul salarial este de 2.037 de lei şi cu tot cu stimulente ajunge la 4.343 de lei pe lună.

Fondul de stimulente s-a ridicat, anul trecut, la peste 890 de milioane de lei (peste 200 de milioane de euro). Reprezentanţii instituţiei au declarat, însă, pentru „Adevărul", că funcţionarii ministerului nu sunt cei mai avantajaţi. „Ai noştri sunt departe de ce iau funcţionarii din alte instituţii publice", ne-a spus secretarul de stat în Finanţe Gheorghe Gherghina.

Oficial, aceste stimulente sunt acordate pentru „activitatea desfăşurată". Multe dintre instituţii dau angajaţilor un procent din încasările de la amenzi. Aceste sporuri se opresc la secretarii de stat, nivelul maxim până unde se pot acorda stimulentele fiind directorii de departamente. Un astfel de funcţionar a câştigat anul trecut, în medie, 155.500 de lei pe an, respectiv aproximativ 13.000 de lei pe lună.

Reprezentanţii de la Finanţe spun că alocările pentru anii 2010 şi 2011 vor fi condiţionate de colectarea veniturilor la buget, aşa cum s-au angajat autorităţile în negocierile cu FMI. Un alt minister, al Mediului, a cheltuit tot în 2009 aproape 14 milioane de lei. „Stimulentele s-au dat anul trecut pe ochi frumoşi. Consilierii primeau stimulente la greu, iar angajaţii simpli, nimic", spun surse din Ministerul Mediului şi Pădurilor.

5.000 de euro de om

În Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), salariul mediu a fost anul trecut de 2.044 de lei. Fondul de suplimente plătite anul trecut în Ministerul Muncii a fost însă de patru ori mai mare decât fondul de salarii, ceea ce a dat în statistica Finanţelor un venit mediu pe angajat de peste 7.705 de lei, cu 5.000 de lei peste salariu.

Ministerul Muncii nu a oferit nicio explicaţie pentru aceste stimulente uriaşe care au umflat în acte veniturile angajaţilor din subordine. Mai mult, pe site-ul ziarului „Adevărul", angajaţii simpli din inspecţiile teritoriale de muncă susţin că primele lor nu se ridicau decât la nivelul a câtorva sute de lei lunar, nicidecum la sume de 5.000 de lei.

Stimulentele de la Muncă par a avea o altă explicaţie decât cea de la Finanţe. Ingrid Iordache, vicepreşedinte la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), spune că este vorba despre o confuzie: „Nu e vorba doar de stimulente, care sunt foarte mici şi sunt primite de foarte puţini salariaţi. În realitate, acele sume uriaşe sunt suplimentele pe care unii funcţionari publici le-au câştigat anul trecut în instanţă", explică femeia. Iordache, de exemplu, a primit anul trecut 13.000 de lei după ce a câştigat procesul împotriva ministerului.

Banii reprezentau nişte sporuri speciale, numite suplimente „pentru post" şi „de treaptă", prevăzute în Legea statutului funcţionarilor publici. Aceste sporuri nu au fost plătite niciodată, iar acum doi ani bugetarii au început să le revendice în instanţe. Peste 5.000 de funcţionari publici au câştigat procese în care judecătorii au dispus plata din urmă, pe mai mulţi ani, a celor două suplimente. Aşa au ajuns ele în bugetul de stimulente pe anul 2009.

În general, la un salariu de bază de 1.000 de lei, plus plata dobânzilor, fiecare funcţionar a obţinut în instanţă cam 5.000 de euro, potrivit calculelor făcute de Liviu Toader, primvicepreşedintele SNF. Cu alte cuvinte, statul le datorează acestor peste 5.000 de funcţionari publici, care au câştigat definitiv procesele, peste 25 de milioane de euro. În momentul acesta, în instanţă se află alte peste 20.000 de dosare care au acelaşi obiect - suplimentele. A contribuit Francisca M. Catană

Impozit pe tichetele de masă

Una dintre propunerile Guvernului pentru Memorandumul cu FMI este impozitarea tichetelor de masă, măsură care, dacă s-ar aplica timp de şase luni, ar aduce la buget 345 de milioane de lei.

Potrivit consultantului fiscal Sorin Istrate, Managing Partner la Contexpert, implicaţiile asupra salariaţilor depind foarte mult de ponderea ocupată de tichetele de masă în cadrul pachetului salarial. „În acest moment, salariul minim pe economie este de 600 de lei brut, echivalent a 460 de lei net. Considerând că valoarea tichetelor de masă pentru o lună întreagă este de 185 de lei, ajungem la o pondere a valorii tichetelor în cadrul pachetului salarial de 29%", arată Istrate.

În cazul în care tichetele de masă vor fi impozitate cu totalitatea taxelor şi contribuţiilor sociale, valoarea pachetului salarial se va reduce cu 82 de lei, ceea ce va duce la o diminuare a veniturilor salariatului cu un procent de 13%. „Descoperim astfel că Scrisoarea de Intenţie înaintată de Guvern către FMI ascunde, pe lângă reducerea salariilor în domeniul bugetar cu 25%, şi o reducere de 13% a veniturilor din sectorul privat - în cazul pachetului salarial minim la care se adaugă tichete de masă impozitate", mai spune consultantul.