Scandalos: firmele de stat nu taie din salarii

„Curba de sacrificiu“ pe care Guvernul o impune pensionarilor şi bugetarilor nu îi va afecta pe salariaţii societăţilor cu capital public de interes naţional sau local. Autorităţile întreţin deliberat confuzia între conceptele de „bani de la buget“ şi „bani publici“, pentru a exclude de la sacrificii salariale angajaţii din firmele de stat.

Tot mai mulţi salariaţi, loviţi de sărăcie

Cine şi cum va strânge cureaua?

Băsescu: "Două subvenţii nu vor fi atinse: ajutorul pentru persoanele cu handicap şi alocaţiile pentru copii"

Băsescu: "Dacă nu luam aceste măsuri, anul viitor angajam un nou credit"

FMI nu mai are răbdare cu România

AFP: Împrumutul FMI a salvat România, dar nu a reformat economia

Bugetari care sfidează "curba de sacrificiu": salariile ceferiştilor nu scad cu 25%

Loteria Română, Hidroelectrica, CFR, Romsilva, TAROM, Compania de Autostrăzi, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Eximbank, CEC Bank, Fondul Proprietatea, Regiile judeţene de Transport, Apă-Canal sau de Drumuri şi alte câteva zeci de societăţi comerciale la care capitalul public este majoritar sau integral nu vor fi afectate de măsurile negociate de Guvern cu FMI, deşi fac şi ele parte din sistemul public.

Aceste entităţi nu sunt considerate bugetare, deşi unele dintre ele primesc subvenţii de la bugetul de stat, ci sunt considerate autonome din punct de vedere financiar pentru că se autofinanţează şi au bugete proprii.

Însă patron este tot statul. Acesta, prin ministerele de resort, îşi deleagă reprezentanţi în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), pe criterii politice, iar AGA recrutează, tot din clientela politică, membri în Consiliile de Administraţie (CA). Pe filiera Guvern - ministere - AGA - CA, statul, ca patron, ar trebui să poată impune reduceri salariale asemănătoare celor pe care le operează asupra bugetarilor şi a pensionarilor. Decizia politică este însă alta.

Confuzie deliberată

„Reducerea bugetului de salariu cu 25% nu se va aplica şi companiilor de stat, admite Andreea Vass, consilier personal al premierului. Nu ar trebui să se aplice această măsură decât instituţiilor finanţate de bugetul de stat. Companiile cu capital public au bugete proprii", a declarat Vass.

Preşedintele Traian Băsescu a confirmat faptul că aceste companii deţinute de stat nu vor fi afectate de reduceri salariale.

„Patronatele au plătit deja printr-o restructurare consistentă în 2009 - şi nu mă refer strict la sectorul privat, sunt şi foarte multe societăţi cu capital integral sau majoritar de stat care funcţionează în economia reală. Aceste sectoare s-au restructurat deja. Creşterile de şomaj vin preponderent din sectoarele economiei reale - fie că e sector privat sau sector de stat", a spus Băsescu.

Ionuţ Popescu , şeful Fondului Proprietatea - deţinut încă integral de stat - a afirmat că nu a fost anunţat până în prezent că va trebui să reducă salariile din instituţie şi nu consideră normală o astfel de măsură.

„Nu cred că reducerea este valabilă companiilor de stat. Va fi greu să se aplice şi la instituţiile finanţate de stat, dar şi la noi, pentru că avem contracte colective de muncă", a mai spus Ionuţ Popescu.

„Li se vor tăia salariile numai angajaţilor plătiţi din bani publici", ne-a precizat şi ministrul Economiei, Adriean Videanu, înţelegând prin bani publici exclusiv banii de la buget.

Iar secretarul de stat în acelaşi minister, Tudor Şerban, face aceeaşi confuzie între bani de la buget, bani publici şi bani privaţi: „Firmele de stat nu intră în categoria unde vor scădea salariile cu 25%, pentru că acestea au venituri proprii şi nu sunt finanţate din bani publici".

„Romsilva primeşte şi bani de la stat"

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, nu a dat prea multe detalii cu privire la ce se va întâmpla în cadrul societăţilor aflate sub autoritatea ministerului. „Reducerea fondului de salarii se va face asupra tuturor bugetarilor. Romsilva, de exemplu, primeşte şi bani de la stat. Să aşteptăm însă să vedem ce se va hotărî mâine (azi - n.r.) în urma negocierilor cu FMI", a declarat Laszlo Borbely.

Pe de altă parte, conducerea Romsilva spune că regia nu ar trebui să fie supusă hotărârii de reducere a fondului de salarii pentru că ei nu sunt bugetari. „Dacă hotărârea se va aplica şi asupra Regiei Romsilva, va fi un dezastru pentru păduri. În plus, noi nu suntem bugetari", a precizat Valerian Solovăstru, director general Romsilva.

Ceaţă la sindicate

Sindicaliştii nu ştiu, deocamdată, dacă aceste reduceri salariale vor fi operate şi la societăţile, companiile şi regiile cu capital de stat. Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, spune că aşa ar fi normal, să fie şi aceştia incluşi, mai ales că ei au salarii mai mari.

De cealaltă parte, Iulian Mantescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă, susţine că n-ar fi normal să fie introduşi în „curba de sacrificiu" şi aceşti salariaţi, chiar dacă statul subvenţionează activitatea acestora.

 Mantescu spune că în aceste societăţi şi regii s-au aplicat deja, ori sunt în curs de aplicare, măsurile de criză. De exemplu, la CFR a avut loc un program amplu de restructurare, care a însemnat disponibilizarea a peste 10.000 de angajaţi.

La stat, când le convine

Dacă şefii instituţiilor guvernamentale susţin că firmele statului nu fac parte din categoria celor finanţate public, experţii în economie arată contrariul.

„Când vine vorba despre beneficii salariale şi subvenţii, toate aceste entităţi sunt declarate ca fiind ale statului, dar când se pune problema unor măsuri de austeritate - reduceri de personal sau tăieri de salarii - ele nu mai aparţin sectorului public, ci apar ca autonome financiar, având bugete proprii", ne-a declarat economistul Mircea Coşea.

El arată că „ar fi normal ca şi la companiile, dar mai ales la regiile de stat, locale sau naţionale, să se aplice reducerea cu 25% a fondurilor de salarii, dar mă îndoiesc că va fi aşa. Deşi la câte subvenţii au primit, dacă managementul acestora a fost prost, în niciun caz nu ar trebui să fie excluse din rândurile instituţiilor vizate de tăierea salariilor".

Şi analistul economic Ilie Şerbănescu este de părere că la firmele statului trebuie tăiate salariile, dar „aici e o nebuloasă întreţinută în mod special aşa, pentru ca situaţia să fie neclară şi lumea să nu poată determina dacă în aceste societăţi sunt sau nu bani publici".

Au contribuit Francisca M. Catană şi Mariana Bechir

"Li se vor tăia salariile numai angajaţilor plătiţi din bani publici."
Adriean Videanu
ministrul Economiei

Ministrul Sebastian Vlădescu: Creştere economică zero

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat ieri că Guvernul şi FMI au convenit asupra unei noi ţinte de deficit bugetar pentru acest an: 6,8%. Obiectivul stabilit anterior era de 5,9%, a mai precizat Vlădescu, la finalul unei întâlniri cu reprezentanţii FMI. Nici estimările privind creşterea economică nu au rămas neschimbate. Experţii FMI prognozează pentru acest an o creştere economică zero, faţă de cea de 0,8% anunţată în urmă cu câteva zile.

Cea de-a cincea tranşă din împrumutul contractat de România va fi acordată doar în urma unei analize pe care boardul FMI o va face la sfârşitul lunii iunie. Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a precizat că această discuţie va avea loc  dacă Guvernul va lua până atunci măsurile la care s-a angajat. "Dacă acţiunile care trebuie luate sunt încheiate până atunci, data se menţine, dacă nu, este amânată câteva săptămâni", a spus Franks. El urmează să anunţe astăzi oficial termenii acordului convenit cu Guvernul.

Reprezentanţii FMI au avut ieri întâlniri cu liderii partidelor de opoziţie - PNL şi PSD-, dar şi cu şefii Senatului. Tot ieri, liderii partidelor din Coaliţie au discutat la Guvern concluziile negocierilor cu FMI.