RAPORT Facultăţile din România, corijente în Europa

Doar unul din 5.000 de studenţi români este competitiv în Europa, arată Barometrul calităţii 2009. Cel mult una din cinci universităţi din România se poate lăuda că intră în competiţie cu şcolile europene.

Barometrul care analizează calitatea învăţământului superior din ţară arată că, în varianta optimistă, 20% din universităţile româneşti reuşesc să producă absolvenţi competitivi pe piaţa muncii din România şi Europa şi să dea rezutate remarcabile în cercetare. În varianta exigentă, proporţia ar fi de numai 5%.

Citiţi şi:

Şpaga nu ştie de criză: 100 de euro, preţul promovării unui examen de facultate

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, are probleme: sindicatele ameninţă cu greva!

De la 1 ianuarie, profesorii vor primi indemnizaţii acordate diferenţiat

Guvernul taie anul viitor 33.000 de posturi din învăţământ faţă de nivelul din 2004

Elevii din vest ajjung în spitale în stare gravă din cauza drogurilor legale

Cu toate acestea, studenţii şi profesorii au o părere bună despre pregătirea lor. Peste 90% dintre cadrele didactice universitare cred că facultatea oferă studenţilor competenţele şi abilităţile necesare pentru ca absolvenţii să devină buni în domeniile studiate.

Cercetarea mai arată că aproape jumătate din profesori susţin că materialele predate în facultate sunt pe deplin înţelese de către studenţi doar după ce aceştia lucrează câţiva ani în domeniu, iar trei sferturi dintre profesori consideră că abilităţile practice dobândite în facultate le sunt de folos studenţilor la locul de muncă.

Studenţii îşi găsesc de muncă în alte domenii

„Majoritatea studenţilor îşi găsesc un loc de muncă, dar nu se angajează pe poziţiile relevante pentru ceea ce au învăţat în facultate. Există clar un decalaj între ceea ce formează universităţile şi cerinţele de pe piaţa muncii. Problema este că ceea ce învaţă studentul în facultate nu este relevant pentru cerinţele specifice jobului. Angajatorii mari îi formează pe absolvenţi atunci când îi încadrează, iar cei mici preferă să angajeze oameni cu experienţă", a explicat Mihai Păunescu, unul dintre experţi care au lucrat la raport.

Profesorii sunt bătrâni

Cu toate că studenţii şi profesorii sunt mulţumiţi de ce se întâmplă în facultate, cifrele arată că nivelul de predare din mediul universitar a scăzut din cauză că numărul de studenţi a crescut de trei ori în ultimii zece ani.

Raportul mai arată că mărirea rapidă a numărului de studenţi a dus la subfinanţarea sistemului, întrucât nu au crescut proporţional şi resursele. Studiul arată că, în timp ce anumite domenii au cunoscut o inflaţie de candidaţii, altele s-au confruntat cu depopularea. O altă problemă a sistemului universitar românesc este aceea a corpului didactic îmbătrânit.

„Problema nu ar fi numai că sunt bătrâni, dar mulţi dintre colegii mei vin cu aceleaşi lucrări la care le schimbă numai titlurile, nu aduc nimic nou", a declarat Anton Hadăr, profesor de ştiinţa materialelor de la Universitatea „Politehnică" din Bucureşti. Studiul mai arată că numai şase universităţi atrag peste jumătate din fondurile publice pentru cercetare (51%), în timp ce trei universităţi (Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti) au reuşit performanţa de a câştiga aproape o treime din fonduri (32,36%).

Universităţile româneşti produc absolvenţi care cu greu îşi găsesc de lucru în domeniile pe care le studiază şi sunt puţin competitivi pe piaţa muncii.

Barometrul Calităţii 2009 a fost realizat în cadrul unui proiect strategic finanţat din fondurile europene şi coordonat de profesorul Lazăr Vlăsceanu. Raportul a fost realizat pe un eşantion de 1.500 de studenţi şi 1.500 de profesori din 40 de universităţi de stat şi particulare.

Angajatorii acuză pregătirea practică

Companiile private care caută forţă de muncă nu ţin cont de diplomele pe care le au absolvenţii, ci au alte criterii în selecţia angajaţilor. Patronii susţin că, atunci când îşi caută angajaţi, pun accent pe organizarea la locul de muncă, pe capacitatea de a lucra în echipă, pe capacitatea de comunicare, pe moralitate şi pe punctualitate.

Doar 40% din angajatori consideră că diploma este o garanţie a pregătirii absolventului, iar 51% susţin că absolvenţii sunt mai bine pregătiţi teoretic decât practic.

Facultăţile de stat, mai bine cotate

Studiul arată că doar 27% din angajatori consideră că absolvenţii au o bună pregătire practică în domeniu. În plus, mai mult de jumătate din angajatori (54%) preferă să angajeze absolvenţi care au terminat la instituţiile de stat şi pentru că susţin că universităţile publice sunt mai bune decât cele private. Chiar dacă până acum au absolvit primele generaţii care au terminat sistemul Bologna, companiile preferă la angajare absolvenţii ciclului de licenţă de patru sau cinci ani.

Faptul că angajatorii nu au încredere în cunoştinţele dobândite în facultate îi determină pe cei mai mulţi să ofere cursuri de pregătire profesională atunci când angajează proaspeţi absolvenţi.

Peste jumătate dintre angajatori (56%) consideră că pregătirea universitară a absolvenţilor proaspăt angajaţi trebuie completată. În acest sens, aceştia oferă cursuri de pregătire profesională în interiorul sau în exteriorul firmei.

Peste 30% din angajatori susţin că universităţile sunt responsabile pentru pregătirea absolvenţilor, în timp ce 33% îi indică pe studenţi.

Opiniile angajatorilor vin în contradicţie cu ceea ce cred studenţii despre pregătirea care are loc în facultate. Astfel, 24% din cei chestionaţi consideră că învaţă într-o facultate de top, iar 62% într-o facultate bună.

Încrederea în pregătirea din facultate îi determină pe cei mai mulţi dintre absolvenţi să fie optimişti în privinţa găsirii unui loc de muncă: 48% din ei cred că nu vor avea probleme în găsirea unui job, iar 45% spun că, la finalizarea studiilor, vor găsi locul de muncă pe care
şi-l doresc.

Cum văd profesorii, studenţii şi angajatorii pregătirea din universităţi

Profesori şi studenţi

91 % din profesori cred că ceea ce le predau studenţilor la cursuri le este acestora de folos

7 din 10 profesori cred în mare măsură că ceea ce se cere la angajarea abolvenţilor sunt lucruri similare

63 % din profesori cred că responsabilitatea pregătirii studenţilor pentru piaţa muncii aparţine universităţii, în timp ce 21% consideră că aparţine studenţilor

Angajatori

40% din angajatori consideră că diploma este o garanţie a pregătirii absolventului care o deţine

36% din angajatori nu cred că diploma garantează cunoştinţele absolvenţilor

51% din angajatori percep absolvenţii ca fiind mai bine pregătiţi teoretic decât practic

54% din angajtori consideră că universităţile publice sunt mai bune decât cele private

20% din studenţi consideră că a copia la un examen sau a copia o idee din lucrarea unui alt autor fără a indica sursa pot fi justificate.

50% din studenţi arată că la facultatea pe care o urmează se copiază des sau foarte des la examene.

45% din studenţi susţin că prezentarea unor referate de către altă persoană este o practică des întâlnită.

27% din studenţi consideră că profesorii nu sunt disponibili pentru consultaţii atunci când ei au nevoie.

19% din studenţi consideră că indicaţiile şi comentariile primite de la profesori nu le sunt de folos.

30% din cadrele didactice consideră că singura utilitate a diplomei de licenţă constă în faptul că permite accesul la anumite locuri de muncă.

34% din profesori consideră că studenţii ar trebui specializaţi în domeniul pe care îl studiază la sfârşitul ciclului de licenţă.