Drumul spre faliment - măsurile guvernanţilor care ne-au adus în actuala situaţie

Măsurile de austeritate ale Guvernului reprezintă nota de plată pentru pomenile electorale, dar şi pentru neputinţa Executivului. Partidele şi preşedintele Traian Băsescu au participat la „veselia“ majorărilor de salarii şi pensii, pe fondul alegerilor din 2007-2008.

ÎI DOARE ÎN COT DE CRIZĂ:

Fost ofiţer de securitate, secretarul municipiului Braşov are 9.250,5 lei salariu lunar

Topul salariilor barosane ale funcţionarilor din primării care sfidează recesiunea

Inventarul măsurilor adoptate de Guvern sau de Parlament şi promulgate de Traian Băsescu demonstrează că toate partidele au fost la fel de iresponsabile în materie de majorări de salarii, pensii şi indemnizaţii.

Mai citeşte şi:

Stimulente nesimţite în 2009 pentru angajaţii din ministerul Muncii şi cel de Finanţe

Pe fondul alegerilor parlamentare din 2008 (perioadă în care deja criza economică se făcuse simţită) parlamentarii şi Traian Băsescu au promovat una dintre cele mai „populiste" măsuri pe care azi le denunţă: creşterea cu 50% a salariilor dascălilor.

Efectele pomenilor electorale date la vremea respectivă sunt agravate de incapacitatea cabinetelor Boc de a promova un program anticriză. Cu atât mai mult cu cât 2009 a fost anul alegerilor prezidenţiale.

PDL şi PSD cereau creşterea pensiilor

Peste 5,5 milioane de pensionari s-au bucurat de creşterea pensiilor de la 1 noiembrie 2007. Deşi programată iniţial pentru ianuarie 2008, majorarea a fost devansată la presiunea PSD-ului condus de Mircea Geoană şi a PDL. Cele două partide ameninţau Executivul cu moţiuni simple sau de cenzură.

În 2007 a fost dublarea pensiilor agricultorilor, de la începutul lunii septembrie. De altfel, Legea 250 din 2007 a stabilit ca valoarea punctului de pensie să ajungă la 37,5% din salariul mediu de la 1 ianuarie 2008 şi la 45% de la 1 ianuarie 2009.

Altă decizie cu iz electoral din 2007 a fost şi legea privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, prin care s-a stabilit că aceştia beneficiază de pensii de serviciu în cuantum de 80% din venitul salarial brut.

În octombrie 2008, Parlamentul a aprobat şi creşterea de aproape patru ori a indemnizaţiilor şi a sporurilor acordate invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război.

Legea privind majorarea salariilor dascălilor cu 50% a fost aprobată de Parlament în toamna lui 2008, în ciuda opoziţiei premierului de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta avertizase că majorarea nu este sustenabilă economic.

Povestea majorării lefurilor

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea, plângându-le de milă dascălilor cărora „le-ar fi fost imposibil, cu actualul sistem de salarizare, să pregătească tânăra generaţie". Tăriceanu a atacat legea la Curtea Constituţională, fără succes. Ulterior, el a emis o ordonanţă de urgenţă prin care amâna aplicarea legii, act normativ care nu a mai fost pus în practică.

Tot în 2008, la consultările de la Cotroceni pe tema creşterii preţurilor, actualul premier Emil Boc a propus atât acordarea de ajutoare pentru energie termică şi pentru electricitate, dar şi o nouă majorare a pensiilor.

Lege blocată

După alegerile din 2008, majorarea salariilor pentru dascăli nu a mai fost aplicată de noul guvern PDL-PSD. Deşi susţinută în campania electorală, legea nu a mai fost respectată din cauza crizei economice.

FMI acceptă renegocierea

În şedinţa de luni a Consiliului Economic Social (CES) se va solicita rediscutarea Memorandumului cu FMI, după ce Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) a primit ieri un răspuns favorabil din partea Fondului. Asociaţia trimisese o scrisoare FMI. Potrivit preşedintelui ANEIR, Mihai Ionescu, în răspunsul primit, reprezentanţii FMI spun că sunt de acord cu modificarea Memorandumului convenit la Bucureşti.

Concret, ANEIR dorea să ştie dacă FMI acceptă alte soluţii pentru reducerea cheltuielilor, astfel încât să nu se recurgă la măsurile drastice propuse de Guvern: „Acesta a fost scopul corespondenţei noastre, să salvăm o parte din pensii şi salarii. Prioritatea este salvarea pensiilor", explică Ionescu.

Sindicatele şi patronatele vor să nu se aplice o reducere uniformă, cu câte 25%, a fiecărui salariu, ci diferenţiat pe ministere, astfel încât bugetarii cu venituri mici să suporte mai uşor „curba de sacrificiu".

Potrivit preşedintelui ANEIR, FMI ar fi acceptat propunerea, dar cu nişte condiţii: „Vor să avem calcule precise şi să identificăm în mod clar sursele şi capitolele de cheltuieli din care să se taie banii. Tot ce vor este ca noile măsuri să conserve deficitul bugetar la 6,8%", explică Ionescu.

„Primul pas este să obţinem o decizie în CES pentru modificarea Memorandumului. Apoi, în funcţie de valoarea fiecărei reduceri, vom stabili cu Guvernul ce categorii vor fi afectate", spune Mihai Ionescu.

"Imaginaţi-vă că economia este Titanicul. Unii au început, la etajele inferioare, să fie cu apa până aici, iar sus cântă muzica. Ăia de sus sunt în România şi nu au auzit că Titanicul s-a lovit de un aisberg!"
Călin Popescu Tăriceanu
28 octombrie 2008

"Ideea că nu sunt bani nu este o realitate. Este doar o chestiune de voinţă -dacă vrei să asiguri resurse pentru profesori sau nu. Bani există şi toate analizele probează acest lucru."
Traian Băsescu
24 octombrie 2008

"Majorarea salariilor cadrelor didactice nu a fost iniţiativa PNL. Acesta este motivul pentru care Călin Popescu Tăriceanu refuză să o aplice. Resurse bugetare pentru aplicarea legii există!"
Emil Boc
6 octombrie 2008

Noi măsuri de austeritate

Plafonarea pensiilor speciale la un nivel calculat strict cu punctul de pensie.

Reducerea cu 15% a pensiilor militare de stat şi a celor pentru poliţişti.

Sistarea facilităţilor de care beneficiază pensionarii la transportul public şi cel feroviar.

Diminuarea burselor pentru elevi şi studenţi, a indemnizaţiei de merit şi a rentei viagere cu 25%.

Sistarea ajutoarelor şi indemnizaţiilor acordate la ieşirea la pensie, retragere sau trecerea în rezervă.

Sistarea plăţilor compensatorii din bugetul pentru şomaj pentru angajaţii care vor fi disponibilizaţi prin concedieri colective din companiile naţionale, iar diminuarea de 15% să fie aplicată doar pentru drepturile băneşti aflate deja în plată.

Scăderea indemnizaţiei pentru creşterea copilului cu 25%.

Anularea alocaţiei de 200 euro destinată tinerilor aflaţi la prima căsătorie.

Amânarea până în 2012 a primelor plăţi pentru drepturile salariale câştigate în instanţă, care totalizează peste 2 miliarde lei, şi drepturile care vor fi obţinute până la finele acestui an. În 2012, Guvernul va achita 34% din suma indexată cu rata inflaţiei.

Promisiunile lui Boc, pe apa sâmbetei

Premierul Emil Boc anunţa, la 31 ianuarie 2009, că Guvernul are câteva priorităţi majore în jurul cărora se va construi proiectul de buget anual: alocarea a 20% din totalul cheltuielilor pentru investiţii, reducerea cheltuielilor de personal şi achitarea obligaţiilor faţă de mediul de afaceri.

Un an mai târziu, execuţia bugetară arăta o alocare de 12% din totalul cheltuielilor pentru infrastructură, cu 6% mai puţin decât angajamentul iniţial şi cu 13,3% sub nivelul din 2008. Cheltuielile de personal au crescut anul trecut cu 2,4% faţă de 2008. După negocierile cu FMI, din martie 2009, Boc spunea că scopul împrumutului este menţinerea locurilor de muncă.

„Dorim, prin acest acord de împrumut, să-i ajutăm pe români să-şi menţină locurile de muncă, să-şi poată plăti creditele pe care le-au luat de la bănci, să ajutăm relansarea creditului în România şi implicit susţinerea mediului de afaceri şi a activităţii economice", declara Boc.

În aprilie 2010, şomajul era de peste 8%, de la 5,8% la sfârşitul lui 2008. Ponderea restanţelor în totalul creditelor bancare acordate populaţiei şi firmelor a crescut, în martie 2010, cu 263,6% faţă de decembrie 2008. Băncile au îngheţat creditarea, cu banii de la FMI cu tot, preferând să împrumute statul.

Acesta nu numai că a tras jumătate din primele trei tranşe de la Fond pentru finanţarea deficitului, dar a mai împrumutat de la băncile interne cât încă un acord stand-by de 20 de miliarde de euro, tot în acelaşi scop.

Mediul de afaceri a aşteptat măsuri de încurajare, dar a primit creşterea contribuţiilor la asigurările sociale şi impozitul minim. Datoriile statului către firme - ţinute la secret la fiecare vizită a FMI - au făcut ca deficitul bugetar să depăşească cifrele oficiale cu un procent din PIB în 2009.