Degeaba eşti bogat dacă te îmbolnăveşti în România
0Tratamentul în ţară a devenit o problemă chiar şi pentru oamenii cu bani. După mai multe zile de internare la Spitalul Elias din Capitală, deputatul Teo Trandafir a plecat să se trateze la AKH, un spital public din Viena.
Absenţa materialelor sanitare şi a medicamentelor a devenit o problemă chiar şi pentru spitalele frecventate mai ales de oamenii cu bani şi cu relaţii. „Sunt cazuri în care, oricât de bogat ai fi, rămâi cu banii în buzunar dacă nu ai de unde să iei medicamentele de care ai nevoie.
EXCLUSIV: Teo pleacă pe banii lui Sârbu la tratament în Austria
Este o problemă la nivel de sistem medical românesc", a spus dr. Doina Dimulescu, managerul Spitalului Elias din Bucureşti. Ea a explicat că se întâmplă ca unele medicamente să nu poată fi achiziţionate nici măcar de la importatori. „În acest caz, cei care au bani pot pleca în alte ţări unde se găsesc aceste medicamente", a declarat managerul de la Elias.
Teo, parte a succesului PRO TV
Reprezentantul spitalului nu a dorit să comenteze dacă problema aprovizionării cu medicamente a stat la baza deciziei lui Teo Trandafir de a se transfera la Spitalul AKH din Viena pentru tratament şi investigaţii.
Huidu se tratează într-un spital de cinci stele care este SF pentru români. GALERIE FOTO
Fosta realizatoare TV, actualmente deputat PDL, Teo Trandafir s-a internat la 6 ianuarie la Spitalul Elias cu diagnosticul de pancreatită acută. Luni seară, reprezentanţii spitalului au anunţat că deputatul a cerut transferul la Spitalul AKH din Viena pentru continuarea tratamentului medical. Teo Trandafir a ajuns, marţi seară, la clinica vieneză cu un avion privat, însoţită de un echipaj SMURD, pe cheltuiala omului de afaceri Adrian Sârbu, fostul patron al Pro TV. Acesta a declarat că:
„Am suficiente motive să o ajut pe Teo cu tot ce pot. Să nu uităm că ea este parte a istoriei de succes a Pro TV. Eu îmi recunosc o obligaţie morală faţă de tot ceea ce înseamnă această istorie, inclusiv faţă de oamenii care au participat la construcţia ei. Fără să dramatizez, situaţia medicală în care se afla Teo era una foarte gravă şi cerea o acţiune rapidă şi competentă. Sunt convins că mulţi oameni şi-ar fi dorit să o ajute, dar nu au putut. Să considere că am acţionat şi în numele lor".
Într-un comunicat remis ieri-seară de spitalul vienez şi citat de Mediafax se precizează că motivul internării lui Teo Trandafir îl constituie „o inflamaţie acută a pancreasului. Starea ei de sănătate este cauzată de un factor benign, cel mai probabil de apariţia unor pietre la vezica biliară, eliberate pe tractul biliar". În documentul citat se mai spune că starea clinică a pacientei este stabilă, nu are nevoie de ventilaţie artificială şi este capabilă să comunice cu echipa medicală şi cu rudele.
Spitalizare de 1.000 de euro pe zi
Potrivit unei statistici menţionate la finalul comunicatului, în spitalul vienez au fost trataţi anul trecut aproximativ 600 de români, dintr-un total de 104.000 de pacienţi. Profesorul Mihai Voiculescu, şeful Clinicii de medicină internă de la Institutul Clinic Fundeni din Capitală a explicat că Spitalul AKH din Viena are o foarte bună organizare, pe lângă dotări excelente şi medici bine pregătiţi. Spitalul are 18 clinici, iar medicii de acolo lucrează în echipă, a precizat profesorul Voiculescu.
Costul unei zile de spitalizare la AKH e de 1.000 de euro la care se adaugă cel al investigaţiilor medicale. La această instituţie sanitară
s-au tratat atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi vedeta ProTv, Andreea Esca. Ioan Guşă, fratele lui Cosmin Guşă s-a numărat şi el printre pacienţii acestui spital. În 2007, la 57 de ani, Ioan Guşă a avut un accident de muncă la Combinatul siderurgic Mechel din Câmpia Turzii.
În urma accidentului, acesta a suferit arsuri pe 60% din suprafaţa corpului. Cosmin Guşă arată că, din punct de vedere al profesionalismului, oamenii de la clinică pot fi consideraţi „extratereştri", în sensul evoluţiei tehnologice a instrumentarului medical. „Acolo la clinică, pe lângă tratamentul propriu-zis este important şi cel psihologic. În plus, medicii au găsit o asistentă care ştia româneşte şi care venea zilnic o jumătate de oră să stea de vorbă cu fratele meu", a povestit Cosmin Guşă.
Simptome comune cu alte boli
Pancreatita acută are multe simptome comune cu alte boli digestive. „De exemplu, pancreatita are în comun cu ulcerul duodenal durerea şi vărsăturile, cu colecistita acută litiazică are durerea în etajul superior abdominal şi vărsăturile, iar cu enterocolita are în comun diareea şi vărsăturile. Totuşi, sunt câteva elemente care orientează diagnosticul şi care reprezintă aşa-zişi factori de risc: obezitatea, prezenţa litiazei biliare sau a ulcerului duodenal, excesul de colesterol şi trigliceridele din sânge, apetitul alimentar exagerat ocazional", a spus profesorul Mihai Voiculescu.
El a adăugat că tabloul clinic al bolnavului cu pancreatită acută este acela al unui adult care imediat după o masă sau mai multe mese bogate în grăsimi alimentare, uneori însoţite şi de băuturi alcoolice "dezvoltă o durere violentă în jumătatea superioară a abdomenului, care se întinde din partea dreaptă până în partea stângă, cunoscută şi ca durere în bară".
Medicul a afirmat că în asemenea situaţii pacientul face febră, varsă mult şi repetat şi are scaune diareice numeroase. „Acest tablou clinic este suficient pentru declanşarea investigaţiilor de laborator, care să confirme boala. Pancreatita este o boală gravă, care necesită îngrijirea pacientului de către o echipă de specialişti din care să facă parte nu numai un gastroenterolog şi un internist, ci şi un medic de terapie intensivă şi un chirurg.
Marea problemă a îngrijirii bolnavului este evoluţia rapidă şi imprevizibilă astfel încât sunt necesare la fiecare şase ore bilanţuri pentru reevaluarea situaţiei. Unele cazuri necesită intervenţie chirurgicală, altele pot fi rezolvate exclusiv prin medicaţie", a spus doctorul Voiculescu.
Medicul a precizat că pancreatita apare în majoritatea cazurilor la pacienţi cu vârste între 30 şi 60 de ani, iar în rezolvarea cazurilor este foarte importantă experienţa şefului echipei. „Terapia trebuie personalizată pornind de la ghidurile terapeutice şi reevaluând zilnic situaţia bolnavului", a spus Voiculescu.
Cristian Băicuş, medic gastroenterolog la Spitalul Colentina din Capitală, afirmă că nu există nicio medicaţie specifică pentru formele uşoare de pancreatită, în afara analgezicelor.
„Dacă locul se suprainfecteză sau când se creează pseudo-chisturi sau abcese, atunci se administrează antibiotice. Însă nu există o medicaţie specifică. Pancreatita trece de la sine, dar în acea perioadă bolnavul nu mănâncă normal, ci este hrănit fie prin sondă, fie prin perfuzii", a spus Cristian Băucuş. În opinia specialistului, aproximativ 10% din cazurile de pancreatită ajung să fie operate.
"Am suficiente motive să o ajut pe Teo cu tot ce pot. Să nu uităm că ea este parte a istoriei de succes a Pro TV."
Adrian Sârbu
fostul patron ProTV
"Sunt cazuri în care, oricât de bogat ai fi, rămâi cu banii în buzunar dacă nu ai de unde să iei medicamentele de care ai nevoie."
Doina Dimulescu
manager Spitalul Elias
"Marea problemă a îngrijirii bolnavului este evoluţia rapidă şi imprevizibilă astfel încât sunt necesare la fiecare şase ore bilanţuri pentru reevaluarea situaţiei."
Mihai Voiculescu
şef-clinică Institutul Fundeni
Se încarcă comentariile...
