Procesele din Germania ale familei regale a României pe tema atribuirii titlul "de Hohenzollern-Sigmaringen" şi principelui Radu reprezintă doar ultimul dintre conflictele dintre aceasta şi Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen.
Disensiunile au apărut chiar din timpul Primului Război Mondial. Motivul principal fiind acela că Regele Ferdinand, respectând interesul şi voinţa statului pe care îl reprezenta la acel moment, a trecut peste legăturile de sânge şi a intrat în conflict împotriva Germaniei.
Spune-ţi părerea în dezbaterea: "Monarhia
salvează România"! Ce părere ai?
Cum a ajuns o parte a casei de Hohenzollern-Sigmaringen să guverneze România
În 1866 guvernul României a cerut prinţului Karl Anton, şeful casei Hohenzollern-Sigmaringen, de ca al doilea fiu al său, Carol să devină principe al tânărului stat român. Pe 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul de credinţă în faţa Parlamentului României. La început relaţiile între casa din care principele provenea şi acesta au fost extreme de bune. Pe acest fond Carol I a devenit o garanţie pentru investitorii germani ai vremii.
Carol I nu a avut urmaşi. Singura sa fiică Măriuca a decedat al numai 4 ani de scarlatină. Pentru ca dinastia regală românească să îşi păstreze apartenenţa la Hohenzollerni, Carol I a apelat la casa din care provenea pentru a găsi un succesor.
Potrivit succesiunii din interiorul casei, pe tronul românesc trebuia să urce Leopold, fratele mai mare al lui Carol I, însă acesta a renunţat în favoarea fiilor săi – în ordine Wilhelm, Ferdinand, Karol Anton. În 1886 printr-o scrisoare oficială, Wilhelm renunţa la drepturile succesorale, tronul României revenind lui Ferdinand.
Stricarea relaţiilor
Primul Război Mondial şi moartea regelui Carol I, cel care amenţinut bunele relaţii dintre regalitatea românească şi casa din care regii proveneau, avea să ducă la alterarea acestei legături.
Chiar dacă prima mare conflagraţie mondială începuse şi chiar dacă regele Carol I dorea ca România să intre în război de partea Germaniei, ţara nostră a rămas neutră până în 1916.
În 1914, Carol I moare, iar coroana revine lui Ferdinand, care căsătorit cu o descendentă a monarhiei britanice, Regina Maria, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii, decide intrarea în război împotriva Imperiului German, condus de Împăratul Wilhem al II-lea şi împotriva familiei sale, condusă la acel moment de fratele său mai mare Wilhelm, cel care renunţase la drepturile succesorale.
Drept urmare, regele Ferdinand a fost exclus din casa de Hohenzollern împreună cu toţi urmaşii săi. Ulterior s-a revenit asupra deciziei şi urmaşii regelui Mihai I au recăpătat titlul de Hohenzollern-Sigmaringen.
Alte cazuri de monarhi care şi-au renegat originile
Hotărârea luată de Majestatea Sa Regele Mihai în momentul în care se împlinesc 175 de ani de când Carol de Hohenzollern a depus jurământul ca principe de a renunţa la numele de "Hohenzollern-Sigmaringen" nu este una singulară. De-a lungul vremii au mai existat monarhi care şi-au renegat originile.
Click aici pentru a citi continurea articolului!
Mai citeşte şi:
Casa
de Hohenzollern-Sigmaringen şi Regii României
Istoria conflictelor dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzoller
Cum era sa fie înlocuit Ferdinand cu Franz Joseph
Nunta
pricipesei Ileana, ultima căsătorie monarhică din România
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza