Adevarul.ro

Războiul pentru întregirea naţională a României din anii 1916-1919 s-a dovedit din nefericire - în unele privinţe - o împrejurare întristătoare privind calitatea morală a acelor personaje care au ieşit la rampa într-un chip surprinzător şi, de bună seamă, dezamăgitor.

Cine şi-ar fi închipuit că se vor găsi oameni dispuşi, în mijlocul suferinţei naţionale de la sfârşitul anului 1916, să-şi ofere serviciile ocupantului pentru răsturnarea dinastiei? Motivele "patriotice" invocate în scopul detronării regelui legitim mascau în fond orgolii stupide şi păgubitoare. Regele Ferdinand I era pus în situaţia de a constata ca exista, printre credincioşii săi supuşi, oameni pentru care cauza României părea a se confunda cu aceea a Puterilor Centrale. Sfârşitul războiului va însemna şi sfârşitul combinaţiilor fanteziste, degradante şi periculoase.

Spune-ţi părerea în dezbaterea: "Monarhia salvează România"! Ce părere ai?

Petre Carp - vârful de lance al acţiunii

Anul 1916 - al 50-lea an al dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul României ar fi putut să fie şi ultimul pentru Ferdinand I, înscăunat la numai două luni după declanşarea primei mari conflagraţii mondiale. Finalul acestui an catastrofal se contura tragic şi sumbru pentru români şi pentru regatul care, mutându-şi capitala la Iaşi, mai cuprindea circa 37.000 de km. Oltenia, Muntenia şi Dobrogea se aflau sub ocupaţie străina. La Bucureşti, germanii deveniseră - consemna în ale sale Note politice Al. Marghiloman,  preşedintele conservatorilor filogermani ramaşi, cu învoirea premierului Ionel Brătianu, sub ocupaţie - "grozav de aspri şi puţin discreţi. Ei invadaseră totul şi desigur că curtenia este în mod voluntar data la o parte (...) Pe hârtiile oficiale, titlul ministerului şi menţiunea "Regatul României" sunt şterse. Ei zic că oficial Regatul României nu mai există. Au oprit să fie pomenit în biserici regele şi chiar să se pronunţe numele lui". 

Ideea unei păci separate cu ceea ce mai rămăsese din statul român preocupa intens autorităţile imperiale de la Viena şi Berlin. O condiţie preliminară formulată fără nici un echivoc şi vehiculată intens în cercurile militare şi diplomatice germano-austriece era aceea a înlăturării regelui Ferdinand, precum şi a premierului Brătianu. Unele capete politice înfierbântate de la Bucureşti - ale acelor bărbaţi de stat cu binecunoscute simpatii prusace şi mai ales cu declarata ostilitate faţă de Rusia - susţineau acest punct de vedere. Petre P. Carp, Theodor Rosetti şi alţi câţiva, inclusiv fostul narodnic C-tin. Stere, se pronunţau deschis pentru schimbarea dinastiei şi îndeosebi pentru înlăturarea bietului "Nando".

Cum se ajunsese aici, nu la promovarea noului favorit al englezoaicei de la "Porţile Orientului", ci la dramatica situaţie în care se afla cel de-al doilea monarh neamţ de pe tronul României?  Cum a ajuns sa fie de notorietate publica intenţia Puterilor Centrale de a-l detrona pe regele Ferdinand I şi, mai ales, cum de s-au putut găsi oameni politici (vorba lui Caragiale, "cu oarecare pretenţii de seriozitate") dispuşi a susţine o asemenea cerinţa, din care şi-au făcut portdrapel al unui crez politic, care, în varianta Carp, suna cam asa: "Între frontierele României şi monarh , optez pentru cele dintâi".

"După 48 de ani, mă văd aproape singur"

Să ne întoarcem cu doi ani în urmă, la celebrul Consiliu de Coroana de la Sinaia, unde bătrânul rege Carol I a fost nevoit sa accepte soluţia neutralităţii României fata de războiul care tocmai se declanşase o data cu atacarea Serbiei de către monarhia dualista austro-ungara. La 14/27 iulie 1914, împăratul Franz-Joseph îl anunţase pe monarhul de la Bucureşti despre războiul pe care era hotărât sa-l declare împotriva Serbiei, exprimându-şi speranţa că "vechea ta prietenie şi legăturile noastre amicale sunt pentru mine tot atâtea garanţii ca tu vei avea o înţelegere sinceră a hotărârilor ce am luat în acest caz grav".

Citeşte articolul integral pe historia.ro

Mai citeşte şi:

Cum a abdicat Regele Mihai

Casa de Hohenzollern-Sigmaringen şi Regii României

Istoria conflictelor dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzoller

Cum era sa fie înlocuit Ferdinand cu Franz Joseph

Nunta pricipesei Ileana, ultima căsătorie monarhică din România