VIDEO Morunul românesc, pe National Geographic

O echipă a companiei „Science Vision“ realizează la crescătoria de sturioni din localitatea Tămădău-Mare, judeţul Călăraşi, un film despre morunul sălbatic de Dunăre. Documentarul „One billion dollar fish“- Peştele de un miliard de dolari - va fi difuzat de National Geographic din primăvara anului viitor.

La Tămădău-Mare se află cea mai mare staţie de reproducere asistată a sturionilor din Europa. În acest moment, ferma deţine peste 200.000 de exemplare de morun, nisteru, păstrugă şi cegă. Morunul, cel mai preţios sturion, este majoritar: peste 120.000 de exemplare. „Nimeni în Europa nu are atâţia moruni la un loc, aşa cum avem noi aici", spune mândru Robert Răduţă, proprietarul fermei.

De două săptămâni îi stă pe cap o echipă de filmare care lucrează pentru renumitul post american National Geographic. Alfred Scharzenberger (regizor), Rolando Menardi (cameraman) şi Engelbert Obex (sunetist) de la compania „Science Vision" au urmărit traseul sturionilor din momentul în care se nasc în bazinele fermei de la Tămădău-Mare până la eliberarea lor în Dunăre. „Am strâns mii de gigabites de informaţie, dar nu ne-a fost uşor.

Citiţi şi:

Sturioni urmăriţi prin satelit

Sturionii din Delta Dunării, pe cale de dispariţie

Am avut de înfruntat ploaia ultimelor zile, greutatea echipamentelor pe care trebuie să le cărăm după noi, plus sutele de probleme tehnice care apar într-o zi de filmare. Documentarul îi este dedicat morunului, un peşte foarte valoros, dar, din păcate, pe cale de dispariţie. Cu acest film sperăm să determinăm autorităţile să se implice în salvarea speciei", povesteşte Alfred Scharzenberger. Regizorul pare destul de mulţumit de experienţa românească. Remarcă însă „o generală lipsă de organizare" şi plictiseala din Săruleşti, localitatea învecinată cu Tămădău-Mare, locul unde este cazat.

Peştele de-un miliard de dolari

Documentarul realizat de „Science Vision" pentru National Geographic se va numi „One billion dollar fish", adică peştele de un miliard de dolari. Filmul dedicat morunului sălbatic de Dunăre va avea mai multe episoade şi va fi difuzat la TV începând cu primăvara lui 2012. De ce totuşi „peştele de un miliard de dolari"? "Pentru că morunul produce cel mai preţios caviar", explică Robert Răduţă. Să calculăm: femela poate depune, în funcţie de mărime, şi cinci milioane de icre negre. Doar o sută de grame din acest delicios caviar se vinde cu 1.000 de dolari. Deci un kilogram de caviar de morun = 10.000 de dolari.

Morunul ajunge la maturitatea sexuală şi produce icre abia după vârsta de 15 ani. Ajuns la această vârstă, peştele îşi începe călătoria de peste 1.000 de kilometri din Marea Neagră, locul unde trăieşte şi se hrăneşte, spre Dunăre, locul unde se reproduce. În medie, un morun va reveni în Dunăre pentru a se reproduce la fiecare 3-5 ani.

Robert Răduţă (dreapta), proprietarul fermei de sturioni de la Tămădău-Mare, şi doctorul Radu Suciu de la Institutul Naţional de Cercetare Delta Dunării

Această specie de sturion poate trăi până la 100 de ani şi creşte încontinuu. Cel mai mare exemplar de morun capturat avea opt metri lungime şi aproape două tone în greutate. Multă lume confundă caviarul produs de morun cu icrele de Manciuria (regiune din nord-estul Chinei), în special din cauza poreclei „caviar roşu" a acestora din urmă. În realitate, icrele de Manciuria, de culoare roşiatică, sunt prelevate de la o specie de somon din Oceanul Pacific şi au un preţ mult mai accesibil în comparaţie cu icrele sturionilor.

Repopularea Dunării, blocată de tabără

Până anul trecut, România încuraja salvarea populaţiilor de sturioni sălbatici printr-un program de repopulare a Dunării cu exemplare născute şi crescute până la maturitate în ferme de profil, ca aceea deţinută de Robert Răduţă. Mai precis, prin acest program, Răduţă primea anual de la statul român un milion de euro, bani pe care-i investea în reproducerea asistată de sturioni. 99% din peştii obţinuţi erau apoi eliberaţi în Dunăre, cei rămaşi intrând la capitolul profit. Programul de repopulare a început în 2006 şi ar fi trebuit să se încheie în 2015. Anul trecut însă, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a sistat finanţarea, motivând cu subţirimea bugetului şi cu lipsa de eficienţă a proiectului. Mai exact, autorităţile se temeau ca puii de sturioni din crescătoriile româneşti să nu fie pescuiţi de către oamenii din ţările riverane Dunării care nu participau la program.

Robert Răduţă - cel mai important crescător de sturioni, deci şi principalul perdant al blocării proiectului - acuză guvernanţii că nu gândesc în perspectivă. "România ar putea ajunge într-un timp relativ scurt cel mai mare producător de caviar din Europa. În 2009, de pildă, am produs aici la Tămădău-Mare peste 150.000 de sturioni, în proporţie egală masculi şi femele, care au fost apoi eliberaţi în fluviu. Să presupunem că s-ar întoarce în Dunăre pentru reproducere 5.000 de femele, iar pescarii autorizaţi ar prinde 1.000. Vorbim de o afacere cu icrele lor de milioane de dolari". Populaţia de sturioni din apele Dunării este în scădere severă, de la 700 de tone în anii '70, până la doar 11 tone în 2004 - anul ultimului recensământ. Din 2005, pescuitul de sturioni a fost interzis în România pentru o perioadă de zece ani.

10.000 de dolari costă kilogramul de caviar produs de morun.

Odiseea lui Harald

România participă, cu susţinerea Ambasadei Regale a Norvegiei, la un proiect de marcare satelitară a sturionilor. La începutul acestei săptămâni, patru moruni şi doi nisetri au fost marcaţi cu emiţătoare şi eliberaţi în Dunăre. Călătoria sturionilor din fluviul unde se reproduc, înapoi în Marea Neagră, unde trăiesc şi se hrănesc, este, astfel, urmărită în timp real. Deplasările sturionilor reproducători, traseele lor de migrare şi zonele marine unde se hrănesc şi iernează sunt informaţii esenţiale pentru cercetători, care se străduiesc să salveze specia. 

Primii sturioni marcaţi satelitar au fost eliberaţi în 2009. Morunul Harald, numit astfel în onoarea regelui Norvegiei, a fost unul ­dintre ei. Harta ilustrează ruta lui Harald de la Stelnica, judeţul Ialomiţa, locul unde a fost eliberat, de-a lungul Dunării şi pe coasta nord-vestică a Mării Negre. După cinci luni în mare, pe coasta ucraineană, marca satelitară a transmis faptul că Harald a fost adus brusc la suprafaţă, de la 70 de metri adâncime la 0 metri. Morunul a mai călătorit câţiva kilometri pe uscat şi s-a oprit în localitatea ucraineană Novofedorivka. ­Într-un restaurant.