Topul meseriilor mincinoase

Profesorii „laudă“ abilităţile politicienilor de a spune una şi de a face alta

Anumite meserii au căpătat o proastă reputaţie din cauza unor reprezentanţi care s-au remarcat în special prin „gogoşi“ grosolane. Ipocrizia, lipsa de profesionalism şi manipularea sunt principalele criterii care i-au determinat pe români şi pe alţi europeni să-i arate cu degetul pe mincinoşii de profesie.

„Cea mai mincinoasă profesie e cea de politician, desigur. Politicienii români nu numai că sunt mincinoşi, dar sunt total inutili. De ce? Pentru că în atâţia ani de la Revoluţie, viaţa noastră nu s-a schimbat aproape deloc. Aceleaşi minciuni că «o să...» şi aceleaşi ­griji pentru ziua de mâine. La Revoluţie eram un puştan care credea că totul se va schimba apoi. Nu a fost cazul. Singurul lucru care s-a schimbat este că azi pot să stau de vorbă cu un jurnalist sau cu oricine altcineva şi să spun ceea ce cred", ne-a spus Florentin Ghiţulescu (45 de ani).

Oamenii care te prind cu minciuna

Episod expertiza grafică şi tehnică documentelor - Experţii care depistează orice tip de fals

Episod Chimie judiciară – Urmele care trădeaza

Ocupaţii cu beneficii

Bărbatul spune că în privinţa avocaţilor, a procurorilor şi a judecătorilor nu şi-a format o părere clară: „nu ştiu exact dacă nu-şi fac treaba pentru că le lipseşte cadrul legislativ sau pentru că sunt prea corupţi".

De unde vin suspiciunile? „Stau într-un bloc cu zece etaje şi sunt nevoit să ţin în cârcă familii care au datorii enorme. Administratorul a fugit cu mai bine de 100 de milioane şi chiar dacă Asociaţia de proprietari l-au dat în judecată şi pe el şi pe cei care nu plătesc, instanţa nu a făcut nimic", povesteşte Ghiţulescu.

Şi doctorii se bucură de prea puţină încredere în rândul românilor. „Pe ­mine nu mă interesează că nu sunt plătiţi bine. Asta nu e o scuză să-şi trateze pacienţii cu indiferenţă sau să-i lase să moară. Ştiau foarte bine la ce se înhamă atunci când au ales să facă asta aici, aşa că argumentele lor vizavi de pacienţi sunt simple baliverne. Nu sunt eu, nu eşti tu vinovat pentru că statul nu-i recompensează pe măsură", mai adaugă Ghiţulescu.

„Vor să se îmbogăţească prin orice mijloace"

Nicoleta N. (42 de ani) este ceva mai optimistă în privinţa medicilor.

„Fiecare se gândeşte la plicul pe care trebuie să-l înmâneze doctorului atunci când are o problemă de sănătate, însă şi cei care nu au bani mai aveau până nu demult posibilitatea să se intereseze printre prieteni şi cunoştinţe de un medic care nu pretinde şpagă. Unii spun că «nu trebuia», dar tu ştii sigur că dacă nu dai, nu eşti băgat în seamă.Nu cred că taxa pe consultaţie va schimba foarte mult lucrurile. Pentru a obţine nişte medicamente foarte scumpe gratuit tot trebuie să cotizezi cu ceva", crede femeia. Nicoleta aminteşte în topul profesiilor mincinoase de angajaţii din bănci care fac tot felul de greşeli în beneficiul instituţiei pentru care lucrează.

„Eu am avut la un moment dat nevoie de un credit în euro şi după ce mi-au zis că-l acordă, m-am trezit că, de fapt, îl acordaseră în lei, unde dobânda era mult mai mare. Pentru a rezolva problema a trebuit ca soţul meu să obţină o audienţă la directorul băncii", povesteşte Nicoleta.

„Uscăciunile care strică pădurea"

Răzvan D. (28 de ani) povesteşte de ce nu mai are încredere nici măcar în preoţi. „La înmormântarea bunicii mele, l-am surprins pe preotul care se ocupa de ceremonie că-i spune tatei «am văzut că aveţi maşină străină. Dacă vă interesează, pot să vă aduc una nouă din Germania»". Întâmplarea ­aceea l-a făcut pe tânăr să înţeleagă că „pentru unii, preoţia este numai o cale de a deveni indispensabili societăţii şi de a formula pretenţii financiare în momente în care nici cei mai puternici oameni nu-şi mai găsesc puterea de a riposta".

Toate aceste realităţi au fost surprinse şi în cel mai recent studiu „Brandurile europene de încredere 2010",realizat de Reader's Digest şi la care au participat peste 32.000 de cetăţeni din Austria, Belgia, Cehia, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Spania, Suedia, Elveţia şi din Marea Britanie.

66% din cei peste 32.000 de europeni care au participat la studiul realizat de Reader's Digest au indicat profesia de consultat financiar ca fiind foarte puţin credibilă spre deloc.

89% din europenii din 16 ţări susţin că vorbele politicienilor nu mai au nicio greutate. În Polonia, doar 2% din populaţie se mai încrede în ceea ce aude din gura oamenilor politici.

Aşteptările exagerate aduc deziluzii

Specialiştii în comportament uman subliniază că percepţia noastră asupra anumitor meserii ca fiind preponderent „mincinoase" pleacă de la aşteptările exagerate pe care le avem.

„Românii nu au încredere în politicieni tocmai pentru că aşteaptă de la aceştia soluţia salvatoare. La fel şi de la avocaţi, judecători sau jurnalişti. Ei îi judecă pe cei care au aceste profesii după criterii proprii. De aceea, lumea e foarte frecvent dezamăgită nu pentru că judecătorul nu şi-a îndeplinit atribuţiile profesionale, ci pentru că nu a dispus ceea ce se aştepta să dispună", ne-a explicat psihologul Bogdana Bursuc de la Mind Institute. Ea susţine că pentru a nu mai avea senzaţia că am fost păcăliţi „ar trebui să ne reformulăm aşteptările în funcţie de ceea ce pot face cei din jur".

„Nu este problema vânzătorului de maşini sau a ofiţerului de credit că te-a făcut să iei ceva de care nu ai fi avut neapărată nevoie. Omul a aplicat instrumentele de marketing pe care le avea la îndemână. Dacă te-a păcălit, e problema ta", mai explică Bursuc.

Suspiciunea românilor faţă de dorinţa celor din jur de a-i păcăli s-a clădit pe fondul unor experienţe negative, de tipul Caritasului. Psihologul ­subliniază că prin acest mod de gândire nu facem decât să înlesnim disconfortul sentimental, starea de îndoială permanentă pe care o resimţim. ;

Politicienii

1 Sunt cei mai puţin credibili atât în România, cât şi în alte 15 ţări europene. Doar 4% din români îi mai cred pe politicieni, în timp ce 8% din europeni îşi mai pun speranţe în ei.

Vânzătorii de maşini

2 La nivel european, ocupă locul doi în top. Românii le acordă ceva mai multă încredere: 17% din ei consideră că vânzătorii sunt bine intenţionaţi.

Fotbaliştii

3 Se „bucură" de încrederea a circa 19% din europeni. Motivele neîncrederii: lipsa de profesionalism şi dorinţa lor de a monopoliza prima pagină a tabloidelor.

Liderii de sindicat

4 Lipsa rezultatelor şi suspiciunile de „trădare" îi situează pe liderii de sindicat pe locul patru în topul profesiilor în care românii nu mai au încredere.

Jurnaliştii

5 Pentru 68% din români şi din europenii din alte 15 ţări, breasla jurnaliştilor nu mai prezintă încredere. O posibilă explicaţie: informaţiile publicate de aceştia sunt tot mai puţin verificate.

Consilierii financiari

6 Două treimi din europeni nu cred o iotă din ceea ce le îndrugă ofiţerii de credite şi consilierii financiari. Cred că sunt instruiţi ca să omită informaţii.

Agenţii de turism

7 Aproape 60% din europeni consideră că angajaţii agenţiilor de turism le vând „gogoşi" atunci când încearcă să le găsească cea mai bună ofertă de vacanţă.

Avocaţii

8 Mai bine de jumătate din europenii care au participat la sondajul Reader's Digest, printre care şi români, au declarat că profesia de avocat le inspiră foarte puţină încredere sau deloc.

Preoţii

9 Jumătate din cei 32.163 de participanţi la studiul „Branduri europene de încredere" au spus că au foarte puţină încredere spre deloc în reprezentanţii Bisericii. 

Şoferii de taxi

10 Tarifele duble practicate şi lipsa de onestitate a acestora îi determină pe cei mai mulţi dintre noi să evite pe cât posibil călătoriile cu taxiul.