Experţii care depistează orice tip de fals

Specialiştii analizează documente cu ajutorul unui comparator videospectral

Cu ochiul liber, cu lupa sau cu ajutorul aparatelor sofisticate, criminaliştii te prind cu minciuna. Bancnote false, facturi fiscale şi documente de identitate contrafăcute - toate acestea ajung la experţii criminalişti.

Specialiştii care lucrează în laboratorul de expertiză grafică şi tehnica documentelor fac verificări pentru stabilirea autenticităţii înscrisurilor pe care le primesc pentru a le analiza. Tot ei sunt cei care fac examinări pentru identificarea autorului unui text scris sau al unei semnături.

La nivel naţional, în toate inspectoratele judeţene de poliţie există un laborator de grafică şi tehnica documentelor în cadrul serviciilor criminalistice.
La Institutul de Criminalistică din Capitală, în acest laborator lucrează cinci experţi. Nu sunt suficienţi pentru că, spun ei, „numărul lucrărilor este în creştere". Ba chiar se dublează de la an la an.

Criminaliştii de la laboratorul de expertiză grafică şi tehnica documentelor pot analiza orice tip de scris, chiar şi cel făcut cu spray-uri sau cu vopsele pe ziduri sau pe geamuri.

Subcomisarul Nicoleta Trandafir îşi aminteşte de un caz aparte, care nu a fost tocmai uşor de rezolvat. Dar în cele din urmă i-a dat de cap.

La un moment dat, în oraşul Buzău, o persoană a scris cu spray pe zidurile unui cimitir, pe cruci, pe toaca de la biserică şi pe clopotniţă. De asemenea, a scris cu vopsea pe indicatoarele rutiere din oraş, pe geamuri. „Această persoană «avea grijă» să scrie prin tot oraşul. Vorbim deja de distrugere. Colegii noştri ne-au adus la Bucureşti o maşină plină ochi cu geamuri scrise, cu indicatoare rutiere. Până şi toaca ne-au adus-o", povesteşte aceasta.

Poliţiştii din Buzău aveau un suspect pe care îl puseseră să scrie în condiţii similare ca să poată trimite probe spre comparaţie.

„L-au pus să scrie pe geamuri şi pe scânduri, că pe altă toacă nu aveau cum", spune Nicoleta Trandafir.

Ideea salvatoare

„Când îi iei probe de scris, este posibil, cum s-a întâmplat în cazul ăsta, ca suspectul să încerce să-şi altereze scrisul. Ca să nu-l recunosc. A scris de la stânga la dreapta cu spray-ul, de sus în jos, astfel că probele respective nu mi-au fost de folos în examinare", explică ea.

Dar a găsit soluţia. Una la care suspectul nu s-a gândit. „Am găsit caracteristici similare în textele din declaraţie. Persoana respectivă nu a ştiut că acele texte vor fi folosite pentru identificare, astfel că scrisul a fost natural", conchide Trandafir.

Specialiştii au considerat deosebit acest caz pentru că identificarea autorului este mai dificilă atunci când scrisul este făcut cu pensule sau cu spray. Aşa că au păstrat ca amintire toaca. „Pentru frumuseţea cazului", după cum spun ei.

De la caligrafie la grafoscopie

Grafoscopia este una dintre cele mai vechi ramuri ale ştiinţei criminalistice, fiind legată de folosirea scrisului de mână ca mijloc de comunicare. Utilizarea pe scară largă a actelor scrise a condus la apariţia falsurilor, astfel că s-a impus descoperirea acestora şi identificarea persoanelor care le-au făcut.

Iniţial, cercetarea scrisului de mână a fost făcută de caligrafi, care ajungeau să poată identifica persoana în funcţie de scris. Ulterior, această activitate s-a confundat cu grafologia, cei care cercetau scrisul de mână urmărind descrierea infractorului, a înfăţişării şi a caracterului acestuia după scrisul de mână. Treptat, scopul grafoscopiei s-a conturat: identificarea persoanei după scrisul de mână.

Criminaliştii identifică banii falşi analizând elementele de siguranţă ale bancnotelor

Falsificările de bani sunt cele mai frecvente

„La noi, în România, se falsifică cel mai des banii. Avem, totuşi, şi cazuri frecvente de falsificări de documente - de identitate, cele care însoţesc autovehiculele, cecuri de călătorie, carduri", explică subcomisarul Nicoleta Trandafir.

De regulă, criminaliştii au de analizat bancnote euro. „Bancnota cel mai des folosită e şi cel mai des falsificată. Euro se falsifică des", explică Niculae Savu, şef serviciu la laboratorul de expertiză grafică şi tehnica documentelor. „Leii sunt mai greu de contrafăcut. Bancnotele sunt mai bine realizate; elementele de siguranţă sunt mai bune. În special fereastra aceea de plastic e foarte greu de falsificat", adaugă expertul.

Unele bilete de bancă sunt falsificate parţial, altele total. „Falsificarea parţială înseamnă adăugiri pe text, înlocuiri de fotografii sau bancnote de 1 dolar transformate în bancnote de 10 sau de 100 de dolari. Cea totală înseamnă contrafacere", afirmă criminaliştii. Experţii spun că nu îi mai şochează nimic. Poate doar îi amuză.

De pildă, povesteşte expertul Niculae Savu, au avut cazuri în care au analizat bancnote care în loc de efigie aveau poze cu persoane care nu aveau nicio legătură cu biletul de bancă respectiv.

Situaţii hilare

„Am primit spre analiză şi o carte de identitate făcută dintr-o bucată de carton bej pe care era lipită o poză. Mai că nu puteam spune că e un fals, aşa era de grosolan. Dar dacă a ajuns la noi, e clar că cineva a folosit-o şi altcineva a crezut", spune la rândul său Nicoleta Trandafir.

Oamenii nu pot fi înlocuiţi de instrumente performante

Expertiza grafică este unul dintre cele mai interesante domenii. În bună măsură totul decurge întocmai ca în serialul CSI - Crime Scene Investigation. Numai că, de cele mai multe ori, analizele durează destul de mult. Experţii spun că au un volum mare de muncă.

Infractorul poate fi prins doar uitându-te la litere. „Prima dată analizăm scrisul în ansamblu - cât este de înclinat, cât este de mare, dar şi viteza de scriere. Apoi mergem către individual. Adică analizăm modul de construcţie al literei", explică Nicoleta Trandafir. „În scrisul oricărei persoane există un anumit tip de abatere, care este adesea cheia rezolvării unui caz", adaugă aceasta. Ceva mai greu de analizat sunt copiile xerox. „Rezultatele sunt diminuate, dar pentru o copie bună, se pot face examinări. Concluziile nu sunt însă certe", afirmă criminaliştii.

Sistemele tehnice nu sunt perfecte, astfel că, spun specialiştii, în multe cazuri „elementul uman este esenţial".

„În urmă cu câţiva ani, am fost la o casă de schimb, am spus că suntem de la Poliţie şi că vrem să schimbăm o bancnotă. Am prezentat-o. Era falsă. Persoana de la ghişeu a trecut-o prin aparatul care verifică banii, iar acesta nu a indicat că ar fi falsă", povesteşte Niculae Savu. „Apoi le-am spus celor de acolo că este contrafăcută. A fost un experiment", adaugă el.

Experţii recunosc totuşi că aparatele sunt necesare. Nu se pot face constatări doar cu ochiul liber.