Cseke a semnat Declaraţia europeană privind sănătatea copiilor cu dizabilităţi intelectuale

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a semnat vineri Declaraţia europeană cu privire la sănătatea copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi intelectuale şi a familiilor lor, în numele a 53 de ţări membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

De cealaltă parte, Declaraţia a fost semnată de directorul regional al OMS pentru Europa, Zsuzsanna Jakab, şi de directorul regional al UNICEF pentru Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente, Steve Allen, potrivit reprezentanţilor ministerului.

Citiţi din serialul adevarul.ro dedicat autismului:

VIDEO Autişti celebri: Stephen Wiltshire, artistul care a desenat 20 de oraşe din memorie

Episodul 4:Legea autismului aduce, teoretic, servicii suportate de către stat

Episodul 3: "Mulţi încă cred că autiştii ar trebui închişi în centre"

Episodul 2: “Am ajuns să avem până la 10 cazuri noi de autism pe săptămână. Este o nenorocire!”

Episodul 1: Medic: „Cum poate un părinte cu 10 milioane să susţină terapia unui copil autist?”

Prin Declaraţie, statele îşi exprimă angajamentul de a oferi o viaţă mai bună copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi intelectuale prin îmbunătăţirea accesului acestora la îngrijiri medicale de calitate superioară.

Declaraţia include un plan de acţiune ce acoperă 10 zone prioritare, stabilind intervenţii concrete pentru diferite categorii de tineri în funcţie de vârstă, vulnerabilitate şi capacităţi. Se aşteaptă ca, în urma implementării acestui plan, să se obţină primele rezultate spre finalul anului 2015.

"Trebuie să luăm măsuri pentru depistarea precoce şi intervenţia timpurie în scopul evitării stigmatizării şi excluderii lor, în scopul integrării lor în familie, în comunitate, în societate. Un prim pas putem considera adoptarea, în luna iulie 2010, a Legii privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate copiilor şi adulţilor cu tulburări din spectrul autist şi al tulburărilor asociate. Această lege are drept scop reglementarea acelor servicii de tip integrat – de sănătate, educaţie şi sociale – care vizează identificarea precoce, tratamentul, recuperarea şi ameliorarea calităţii vieţii şi funcţionării sociale ale persoanelor, copii sau adulţi, diagnosticate cu tulburări de spectru autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, servicii oferite de echipa multidisciplinară specializată", a declarat Cseke.

Ministrul a subliniat faptul că medicii de familie au o responsabilitate în depistarea acestor dizabilităţi la copii, pentru a le putea oferi servicii specializate de care au nevoie. Printre acestea se numără şedinţele de psihoterapie, precum şi cele de supraveghere medicală şi de specialitate permanentă, inclusiv pentru înregistrarea progreselor funcţionale.

În prezent, în România, părinţii copiilor care suferă de tulburare de spectru autist sunt nevoiţi să plătească singuri şedinţele de terapie ale micuţilor pentru că centrele de stat în care există personal calificat sunt foarte puţine. Totodată, adulţii autişti nu există în prezent pentru autorităţile române. Noua lege, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, nu stabileşte cum se va face integrarea educaţională a copiiilor autişti şi nici modalitatea de finanţare a servicilor. Vezi aici ce se va realiza, teoretic, prin noua lege, dar şi problemele cu care se confruntă cei diagnosticaţi cu autism.

În România, prevalenţa dizabilităţilor este sub 1% din populaţia de copii şi tineri. Conform datelor din 31 martie 2010 ale Direcţiei Generale pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap, în România există aproximativ 680.000 de persoane cu dizabilităţi fizice, psihice şi sociale, dintre care 61.000 sunt copii şi tineri de până la 14 ani.

Cinci milioane de copii şi tineri din zona europeană OMS au dizabilităţi intelectuale

În cadrul întâlnirii, oficialul Zsuzsanna Jakab a avertizat că circa cinci milioane de copii şi tineri din Regiunea Europeană a OMS au dizabilităţi intelectuale, acesta fiind doar vârful aisbergului întrucât mii de copii nu se regăsesc în baze de date şi protecţie socială, puţine la număr şi de proastă calitate, potrivit Mediafax.

Potrivit lui Jakab, peste 300.000 trăiesc în instituţii, unde rămân adesea pentru tot restul vieţii. Dacă nu se acţionează imediat, numărul lor poate să crească cu aproximativ 1 la sută pe an în următorii zece ani.