Dilema săptămânii: Mai sunt românii patrioţi?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deşi este negreşit pe buzele tuturor în preajma sărbătorilor cu rezonanţă naţională, patriotismul românilor este adesea pus sub semnul întrebării. S-a redus conştiinţa naţională, cu care Napoleon câştiga războaie, la simple victorii în talk-show-uri pentru români?

Departe de excesele şi îngustimile naţionaliste de secol XIX, alterate apoi de un naţional-comunism oriental copiat febril la indigo, condiţia de român pare astăzi mai mult stigmatizată decât interiorizată cu mândrie.

Mai citeşte şi:

Argumente: De ce ai mai rămâne în România?

„Mândru să fiu român” Sunt mândri de România și defilează cu asta 

În schimb, patriotismul ca unealtă discursivă se află pe toate mesele românilor, fiind invocat atât în scamatorii politice, ori fanfaronade, cât şi în explicaţiile despre cetăţenie, apartenenţă ori existenţă comună. Cât a rămas din patriotismul cu soia, ţinut ca sfânt odor până nu demult, şi cât din patriotismul exprimat al românilor este natural?

Patrioţi „de meserie"

Discursul identitar, ca o aglomerare de prejudecăţi fudule, stereotipuri de identificare, mituri şi resentimente, pare să fi devenit un reflex la fiecare paradă publică politicianistă. Mirajul sloganului patriotard şi politizarea emoţiei românilor pot seduce felii bune din electorat, de la demenţialul „nu ne vindem ţara!", până la categoricul „doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi". Unealta demagogică sau propagandistă nu poate însă decât să-l abandoneze pe alegătorul „infectat" de patrioţii „de meserie".

Pe de altă parte, atunci când ziua de mâine e mai aproape decât mândria de a fi român, nici fatalismul romantic al lui Nae Ionescu nu mai însufleţeşte râul, ramul, iar oamenii uită că românul avea o patrie şi restul erau ţări. Facturile, pensiile, medicamentele şi toate celelalte probleme materiale vin înaintea oricărei încercări de omogenizare identitară.

Pentru mulţi români, patriotismul mai defineşte cu greu temelia pe care s-a consolidat, aceea a însuşirilor morale, a mentalităţilor şi obiceiurilor, a culturii şi a reflexului de identificare a priorităţilor colective. Nihilismul şi neliniştea lui Cioran par să nu mai aibă, aici, nevoie de vreo argumentare: „n-am întâlnit om care să aibă o mai slabă aderenţă la valori decât românul".

„Tot ce e românesc nu piere"

Cu toate acestea, emoţia tribunelor pline cu români nebuni, frumoşi, cu figura pictată în tricolor, nu poate dispărea de la nicio competiţie care depăşeşte graniţele ţării. În Europa sportivă, „continent unit" se divide precis în identităţi naţionale, iar românii nu se sfiesc ­să-şi manifeste dorinţa de a plasa România pe podiumuri, în faţa „cruzilor" săi concurenţi.

În plus, deşi adânciţi de crize economice, politice şi de multe alte griji efemere, românii încă arată public cum îmbrăţişează crezul mai vechi, dar actual, că „tot ce e românesc nu piere". Cifrele unei cercetări publicate recent de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, arată că 65% din români se consideră patrioţi. Deşi poate doar la nivel declarativ, românii recunosc însă că, aşa cum ar spune Jean Moscopol, „toate trec, trec şi aceşti păgâni, dar noi vom fi mereu români".

„Oamenii au murit în închisori doar pentru că erau patrioţi!"

Doctorul psihiatru Florin Tudose spune că felul în care românii percep patriotismul a constituit un subiect de interes pentru el, cercetând astfel în detaliu reacţiile oamenilor în acord cu dragostea de ţară. „Declarativ, există această valoare! O să auziţi mulţi cetăţeni români spunând asta, dar, dacă îi întrebi pe aceiaşi oameni ce este patriotismul ăsta, o să rămâneţi uimiţi, pentru că ori nu ştiu, ori au o definiţie foarte vagă", spune Florin Tudose.

Din punctul său de vedere, această atitudine este consecinţa faptului că patriotismul a fost, după 1989, confundat cu naţionalismul şi, în plus, influenţa globalizării a avut, pentru români o importanţă mai mare. „Oamenii cred că dacă silabisesc «Noi suntem români» sau «Deşteptă-te, române», aceasta ţine loc de patriotism. Nu văd patriotismul ca pe o aderenţă la valorile de grup. Apelul la Nae Ionescu, spre exemplu, nu reprezintă o aderenţă sinceră, însă oamenii de acest gen făceau adevăratele sacrificii pentru patrie! Ei au murit în închisori doar pentru că erau patrioţi! Aceste lucruri au devenit însă extrem de fragile acum. Naţional-comunismul a creat o patrie închipuită, a unora care se cred deasupra tuturor. A caricaturizat acest sentiment până într-acolo încât l-a făcut să dispară", susţine Florin Tudose.

"Oamenii cred că dacă silabisesc «Noi suntem români» sau «Deşteptă-te, române», aceasta ţine loc de patriotism."
Florin Tudose psihiatru

„Aceste sentimente nu pot dispărea peste noapte!"

Sociologul Alfred Bulai consideră că, deşi nu este mereu vizibil, patriotismul românilor nu a dispărut definitiv din societate. „Sentimentele şi valorile legate de patriotism nu dispar peste noapte! Sigur, sunt pervertite foarte mult în condiţiile în care într-o societate nu se mai promovează valorile de tip naţional", consideră ­Alfred Bulai. Deşi, potrivit acestuia, expresia patriotismului în România are o emergenţă redusă în spaţiul public, nu se poate vorbi încă de o diminuare a importanţei dragostei de ţară pentru români. „Spre exemplu, există şi alte instrumente prin care patriotismul se manifestă. Cele sportive, spre exemplu.

Nu numai în zona politică există patriotism, sentimentele sunt cultivate depotrivă şi prin reprezentaţiile sportive ale României peste hotare. În plus, mai există românii care, fiind plecaţi să muncească în străinătate, simt nevoia unei identităţi naţionale. Societatea românească are multe carenţe. Ca exemplu, nu există încă o educaţie a Imnului Naţional.  Dar aceasta este o formă de cultură politică ce se construieşte în timp şi ţine de modul în care creăm o educaţie civică în societate. Dacă înainte de '89, sentimentele naţionale funcţionau într-o logică de obligativitate, acum nu mai e nevoie de asta", susţine Alfred Bulai.

"Nu numai în zona politică există patriotism, sentimentele naţio­nale sunt cultivate şi în zona sportivă."
Alfred Bulai sociolog

image
image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite