Alimentaţia bio, moft sau necesitate?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Adevărul“ analizează o tendinţă ce prinde contur în mentalităţile românilor: alimentaţia ecologică. Apele tulburi ale discuţiilor despre problemele de nutriţie conduc adesea către soluţia „industriei“ eco. Este varianta alimentaţiei „bio“ o necesitate sau un simplu trend?

Copiii învaţă ce înseamnă mâncarea sănătoasă

Inerţia naturală a românilor cu privire la problemele „secundare" despre sănătatea mediului ori la propriul stil de viaţă este din ce în ce mai serios atacată de o nouă tendinţă: alimentaţia eco. Imaginile ce prezintă apocaliptic puberi supraponderali, numeroasele studii despre potenţiale cancere rezultate din consumul anumitor alimente ori campaniile tot mai vocale împotriva fast-food-urilor par să conducă spre aceeaşi soluţie: nutriţia „bio". Este eticheta „verde" soluţia cea mai bună pentru a ne păstra sănătatea, ori este o simplă ipocrizie?

Dacă pe vremuri bunicile mai făceau ciorbă din tocană şi din tocană ciorbă, până în urmă cu puţini ani, din indiferenţă sau nebăgare de seamă, ori, pur şi simplu, din cauza sărăciei, problema ecologiei în alimentaţie nu părea ceva mai mult de un simplu moft pentru cei cu dare de mână sau pentru rebelii care-şi petrec concediile la Vama Veche. Astăzi însă, ecologia nu mai este doar pentru Captain Planet şi pentru tinerii pletoşi, insistenţi şi aroganţi, iar fermitatea cu care este promovată arată că produsele ecologice, curate şi cu adevărat sănătoase, sunt imperative fireşti în alimentaţie.

„Agricultura ecologică" este costisitoare

În România însă, alimentele ecologice vin la pachet cu un „ingredient" important în plus: preţul ridicat. Produsele organice au un preţ direct proporţional cu suma investită în recoltarea lor, sumă de câteva ori mai mare decât în agricultura tradiţională. Astfel, absenţa fertilizatorilor chimici de sinteză sau a aditivilor artificiali, certificarea şi apoi etichetarea specială cu ştampila „agricultură ecologică" se simt, fără excepţie, în costul final al tuturor produselor.

Pe pieţele româneşti se găsesc puţin peste 300 de produse agricole autohtone, tot atâtea fiind importate. Gustul consumatorilor pentru alimentele „pure" depinde, aşadar, în continuare de bani. Persoanele seduse de trendul unui astfel de mod de viaţă explică însă că a fi „eco" în alimentaţie nu se reduce doar la consumul produselor de cultură organică, ci presupune, în primul rând, administrarea eficientă a mâncării. Astfel, recomandările pentru cei neiniţiaţi pornesc de la chibzuiala în supermarket sau de la strategii de refolosire a ­resturilor de la cină.

Necesitate sau modă, alimentaţia „eco" devine din ce în ce mai tentantă, chiar pentru persoane în jurul cărora s-au creat altfel de legende. Membrii legendarei formaţii The Rolling Stones, spre exemplu, au fost convinşi de soţiile lor să adopte acest stil de viaţă şi, chiar dacă îi recunosc unele dezavantaje, se declară mulţumiţi după fiecare masă. Jo Wood, soţia chitaristului Ronnie Wood, admite că cel mai mare inconvenient este faptul că soţul său se îmbată mai des, însă nici asta nu e o problemă mare - „Cel puţin, vodka şi vinul pe care le bea sunt organice", se consolează.

„Suntem prea săraci ca să mâncăm prost"

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, director ştiinţific şi director general al Institutului de Cercetări Alimentare, susţine că ar trebui să ne reîntoarcem la o alimentaţie mai sănătoasă şi, în acest caz, produsele bio sunt o necesitate. „Suntem prea săraci ca să mâncăm prost. Nu putem risca să ne îmbolnăvim. Astfel, un om care conştientizează importanţa mâncării pentru sănătatea sa va accepta cu siguranţă să acorde o atenţie sporită calităţii mâncării. Sigur, poate să mănânce mult şi prost mult mai ieftin, dar trebuie să ia în calcul, în acest caz, şi costurile ulterioare ale actului medical", avertizează nutriţionistul.

Acesta atrage însă atenţia că şi alimentele biologice pot întinde capcane. „Când vorbim despre alimente ecologice procesate, lucrurile se schimbă şi apar păcăleli pentru că, spre exemplu, zahărul alb e un aliment procesat. Nu contează dacă el provine dintr-un sistem ecologic sau din organisme modificate genetic pentru că, din punct de vedere nutriţional, el nu este bun oricum. Şi atunci e o farsă! Pâinea albă, alt exemplu.

Făina albă e dezechilibrată nutriţional, pentru că nu conţine decât amidon. Păcăleala constă în faptul că plăteşti foarte mult pe un aliment ecologic care nu este cu nimic mai bun decât unul convenţional. Îţi cumperi boala cu bani mai mulţi. Aşadar, nu simplul fapt că se admite că un aliment este ecologic înseamnă că şi în principiu este bun", explică Gheorghe Mencinicopschi.

image

"Un om care conştientizează importanţa mâncării pentru sănătatea sa va accepta cu siguranţă să acorde o atenţie sporită calităţii mâncării.''
Gheorghe Mencinicopschi nutriţionist

„Nu slăbiţi mai mult cu cereale bio!"

Nutriţionistul clujean Adrian Copcea crede că principalul avantaj al produselor organice constă în siguranţa cu privire la proveninţa alimentelor, datorită monitorizării continue şi controlului culturilor din agricultura ecologică. Administrator al portalului www.nutritionistcluj.ro şi specialist în nutriţie, Adrian Copcea atrage însă atenţia asupra preferinţei nejustificate pentru produsele bio. „Alimentele care au, în mod natural, o coajă groasă, nu au nevoie să fie crescute într-un mediu ecologic. Astfel, anumite alimente, cum este laptele, merită să fie bio, altele nu".

Nutriţionistul recomandă însă ca persoanele care preferă alimentele bio să se informeze în legătură cu proprietăţile acestora şi să nu le atribuie mai multe calităţi decât este cazul. „Mulţi au impresia că, dacă mănâncă cereale bio, vor slăbi mai mult decât dacă aleg acelaşi produs fără etichetă ecologică. Este acelaşi lucru. Într-adevăr, alimentele ecologice sunt mai sigure, dar asta nu înseamnă că îngraşă mai puţin decât echivalentele lor convenţionale.

E impresionant succesul pe care îl au magazinele bio, iar în spatele acestei mode poate fi şi snobismul, şi o grijă aparte pentru alimentaţia proprie. Este decizia fiecăruia dacă îşi va cumpăra sau nu produse biologice, însă toată lumea trebuie să ştie că, dacă preferăm anumite alimente organice, nu suntem scutiţi de riscurile pe care le pot prezenta alte alimente", consideră ­Adrian Copcea.

image

"E impresionant succesul pe care îl au magazinele bio, iar în spatele acestei mode poate fi şi snobismul, şi o grijă aparte pentru alimentaţia proprie.''
Adrian Copcea nutriţionist

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite