Copiii învaţă ce înseamnă mâncarea sănătoasă

Cursurile de nutriţie şi lecţiile practice de gătit sunt noul mod prin care municipalitatea încearcă să prevină obezitatea infantilă. 600 de copii între 5 şi 18 ani participă la proiectul „1-2-3 Let’s go - Promovarea unui stil de viaţă sănătos pentru copiii din Bucureşti“.

În România, datele examenelor medicale efectuate în şcoli la clasele I, IV, VIII şi XII arată că numărul cazurilor de obezitate neendocrină (care nu e cauzată de disfuncţii ale glandelor endocrine) s-a dublat în ultimii nouă ani, creşterea fiind mai accentuată la copiii din învăţământul primar.

Proiectul  „1-2-3 Let's go", iniţiat de Primăria Capitalei, propune îmbunătăţirea sănătăţii copiilor printr-un program intensiv desfăşurat pe parcursul a 20 de zile (până la data de 30 aprilie) în care copiii participă la lecţii despre nutriţie şi stil de viaţă sănătos, adaptate nivelului fiecărei grupe de vârstă şi completate cu demonstraţii de gătit.

La lecţia de gătit, toţi copiii vor „să iasă la tablă”

„Încercăm să ajungem la părinţi prin copil, care atunci când mama cumpără pâine albă să-i spună să cumpere integrală sau când prăjeşte să-i spună «haide să facem la grătar» pentru că, până la urmă, dacă generaţia nouă vine cu informaţie nouă va putea schimba ceva, deşi e greu", spune Lygia Alexandrescu, lector universitar doctor.

Instrucţiuni pentru părinţi

Salata de vară e foarte simplu de pregătit

Profesorii, care sunt instruiţi în paralel, au şi ei rolul de a-i influenţa pe părinţi. „Programul e bine-venit în sensul că vom transmite în continuare părinţilor cunoştinţele obţinute aici", explică Manuela Chiţea, educatoare la Grădiniţa Nr. 122 din Bucureşti. „În cadrul şedinţelor cu părinţii facem consiliere pe diverse teme şi vom include şi nutriţia. Din fericire, avem copii care fac parte din familii care se ocupă de sănătate şi nu-i duc la fast-food ca să scape", spune şi Alina Creţu, educatoare la Grădiniţa Nr. 52.  Lygia Alexandrescu începe lecţia de nutriţie în faţa a vreo 40 de copii de grădiniţă şi de clasa a III-a, adunaţi în sala rondă a unui hotel bucureştean. „Ce păpăm dimineaţa?", întreabă Lygia. „Eu am mâncat un sandvici cu cărniţă şi brânză de vacă şi salată verde", zice o fetiţă. „Eu un ficăţel!", „Şi eu un ouşor, mi l-a fiert mama", răspund copiii, care mai de care. „Bravo, excepţional, sunteţi copii perfecţi, făcuţi pe calculator", glumeşte Lygia. „Aşa trebuie să mâncăm!".

Şi Igiena e importantă

Cei mici îşi probează şorţuleţele de bucătari 

Pe lângă noţiunile despre alimente, nutriţionistul le vorbeşte copiilor şi despre igienă. „Care e primul lucru pe care îl facem dimineaţa după ce deschidem ochişorii?" „Ne spălăm pe dinţi!", spun copiii. „Dar înainte să facem asta, e foarte important să spălăm mânuţele pentru că ele sunt poarta de intrare a microbilor în corp." Mai departe, cei mici află că sandviciul e cel mai sănătos dimineaţa, cu o condiţie: să fie făcut cu pâine neagră sau intermediară cu seminţe, să conţină carne pregătită de cu seară la abur ori pe grătar sau, cel mult, o ruladă de pui sau de curcan mai nesărată şi neapărat o legumă căci „e singura care face burtica fericită dimineaţa".

După micul dejun, copiii sunt sfătuiţi să mai mănânce un fruct abia în pauza de la ora 9.00 şi încă unul în cea de la 11.00. După şcoală, o supă sau o ciorbiţă e bine-venită. „După prânz, mâncăm desert?", majoritatea copiilor spun că da, dar află imediat că nu e bine. Pentru desert trebuie să aştepte ora 16.00. La cină vor evita fructele şi se vor împrieteni cu peştele, gătit la cuptor sau pe grătar. Şi nu vor mânca după ora 20.00. „Dacă totuşi ni se face foame mai târziu, bem lapte sau un iaurt."

După ce află şi despre importanţa orelor de somn - „Cine nu se culcă devreme nu creşte, nu-i poveste!" -  şi a orei zilnice de sport, copiii sunt liberi să înceapă lecţia practică de gătit. În sala de mese a hotelului îi aşteaptă doi bucătari profesionişti care au ordonat deja ingredientele pentru salată în boluri micuţe. Sfioşi, copiii amestecă roşiile, salata, măslinele, castraveţii şi fâşiile de pui, peste care toarnă apoi, cu mare grijă, trei linguriţe de ulei extravirgin.

Sandviciuri haioase

După ce au gătit, copiii trec la degustare

Următorul experiment culinar e ceva mai antrenant. Copiii fac o competiţie de sandviciuri haioase. În echipe de câte patru, cei mici se străduiesc să ungă feliile de pâine cu cremă de brânză, să le pună ochi din rondele de măsline, gură din bucăţele de roşii, nas din ardei gras şi păr din fire de mărar. Copiii tartinează de zor, iar unii mai pofticioşi se ling pe degete sau înfulecă pe furiş. La final primesc oricum voie să‑şi devoreze creaţiile. 

Vor nutriţia şi la şcoală

Lygia Alexandrescu este una dintre persoanele care militează pentru introducerea orei de nutriţie în şcoli. „Încercăm să introducem cursul de nutriţie în curricula de bază, adică să avem nişte opţionale, aşa cum au oră de educaţie civică să existe şi ora de nutriţie." Specialistul subliniază că e important să se înceapă la clasele mici când obiceiurile alimentare nu au apucat să se fixeze.„Doar aşa vom avea o generaţie sănătoasă."

"Dacă generaţia nouă vine cu informaţie nouă va putea schimba ceva, deşi e greu."
Lygia Alexandrescu
nutriţionist

"În cadrul şedinţelor cu părinţii facem consiliere pe diverse teme şi vom include şi nutriţia."
Alina Creţu
educatoare

Opinia specialistului

Familia,un exemplu pentru copii

Profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi (foto), directorul Institutului de Cercetări Alimentare, consideră că mediul familial trebuie să fie un exemplu pentru copii în ceea ce priveşte alimentaţia. „Nu poţi să-i spui copilului să nu mănânce un aliment dacă tu îl mănânci. Acesta e un lucru esenţial. Şi nu trebuie, de asemenea, interzis copilului vreun aliment dacă nu îi explici de ce nu ar fi bine să-l consume." 

Principiile după care părinţii trebuie să se ghideze sunt cele recunoscute ale nutriţiei sănătoase, spune profesorul, respectiv: alimente cât mai aproape de starea lor naturală, prelucrate cât mai corect, cât mai puţine alimente rafinate şi cât mai puţine produse de tip fast-food. „Copilul nu este un adult în miniatură. E o confuzie pe care părinţii o fac. El are alte necesităţi fiziologice. Trebuie învăţat că dulcele este de exemplu fructul copt şi nu bomboana sau ciocolata."

Părinţii trebuie să încerce să-i obişnuiască pe cei mici cu un comportament alimentar sănătos: să mănânce câte puţin din mai multe alimente, dar neapărat să nu lipsească legumele şi fructele crude. „Un alt lucru important: copilul trebuie învăţat că singurul lichid care îi face bine e apa şi nu alte lichide industriale. Încă un lucru grav care se întâmplă azi: copiii sunt stimulaţi să devină sedentari. Fie că stau tot timpul la calculator, fie că stau la televizor, copilul trebuie lăsat să alerge. Dacă sunt sedentari şi mănâncă industrial vor deveni supraponderali."