Motivați de nevoi, respinși de angajatori

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Muncitorii cu dizabilități lucrează la normă, pe salarii de nimic
Muncitorii cu dizabilități lucrează la normă, pe salarii de nimic

Moldovenii cu dizabilități sunt constrânși să supraviețuiască din venituri mizerabile. Majoritatea sunt refuzaţi la interviuri din cauza invalidităţii lor. Cei norocoşi primesc salarii de câteva sute de lei.

Asamblează un neon, şurub cu şurub. Le alege din degete, le potriveşte, le fixează şi apoi dă totul mai departe colegilor care se ocupă de partea electrică. Pentru noi, acel bec este un obiect de decor aproape neobservat. Însă omul care ne aduce lumina în case trăieşte în beznă.

Nicolae Adam e lăcătuş la Luminatehnica de peste 26 de ani. Şi este orb de-o viaţă. Primeşte cel mult 300 de lei pe lună. Cu pensia de invaliditate, adună 1.100 de lei pe care îi duce acasă, la soţia şi copilul lui.

„Nu prea avem de lucru şi salariul e mic. Dacă lucrăm o săptămână pe lună, e mult. Facem câte 15 instalaţii de iluminat pe zi şi toate sunt vândute în Moldova. Sunt gata să muncesc orice, numai să pot câştiga un ban", mărturiseşte bărbatul, în timp ce caută cu degetele nişte piuliţe potrivite pentru un nou tub de neon.

(FOTO) Străzile din centrul Chișinăului, capcane pentru invalizii cu dizabilități locomotorii

Ca el sunt mulţi, iar întunericul din ochi e dublat de traiul chinuitor de azi pe mâine. Alţi moldoveni cu dizabilităţi ar da orice să aibă un loc de muncă la care să se ducă zilnic. Chiar şi într-un fotoliu rulant.

„De obicei, după interviurile de angajare mi se spune că postul a fost ocupat sau că sediul firmei nu este adaptat pentru oamenii cu handicap. Patronul unui internet cafe chiar m-a întrebat de ce nu stau acasă în loc să tot caut de lucru. Numai de la începutul anului am fost la cinci interviuri. Deja mi-am pierdut speranţa", spune disperat Alexandru Cibotari.

Are 19 ani şi învaţă informatică la Universitatea de Stat. Vrea să muncească la fel ca orice om normal, dar este nevoit să trăiască din banii primiţi de la părinţi, pentru că, în loc să-i aprecieze inteligenţa, angajatorii se uită la căruciorul în care se deplasează.

(VIDEO) CHIŞINĂU: Cartierul deranjat de copiii cu handicap

Alţi tineri au găsit o cale de mijloc între indiferenţa patronilor şi speranţa unei cariere: munca la domiciliu. Lenuţa Răţoi, de 22 de ani, este ţintuită într-un scaun cu rotile, la fel ca şi Alexandru. Ea, însă, are un job de operator de date la o companie de cercetare. Lucrează de acasă, în localitatea Ciorescu, şi câştigă între 900 şi 4.000 de lei pe lună, în funcţie de munca prestată. Conform statisticilor, în ţară trăiesc circa 180.000 de invalizi, dar numai 34.000 au locuri de muncă.

PATRONII SE SPALĂ PE MÂINI

Studiile recente arată că mulţi patroni cred în continuare că persoanele cu dizabilităţi nu pot îndeplini munci calificate şi deseori sunt mai prost plătiţi decât colegii lor. Fără un cadru legal actualizat care i-ar proteja pe aceşti oameni şi i-ar motiva pe agenţii economici, majoritatea angajatorilor se spală pe mâini de responsabilitatea socială. Alţii, mai rar, şi-o asumă timid, fie datorită politicilor interne, fie pentru unele înlesniri fiscale.

„Fiindcă lucrăm preponderent cu oameni cu nevoi speciale suntem scutiţi de plata TVA la materia primă importată, cu o condiţie: ca 25% din aceasta s-o folosim la producţie. 99% din ceea ce facem, lămpi, prize, întrerupătoare, prelungitoare, vindem pe piaţa internă", spune Grigore Fotescu, directorul general de la Luminatehnica, întreprindere ce ţine de Societatea Orbilor din Moldova.

Basarabenii din Londra vor construi un Centru pentru copiii cu dizabilităţi din Republica Moldova

Gas Natural Fenosa a rezolvat „problema" prin externalizarea serviciilor către alte firme. „Până atunci am avut patru persoane cu dizabilităţi, acum am rămas cu două. Una este în concediu şi alta a plecat voluntar pentru a practica jurisprudenţa", afirmă Veronica Boaghi, reprezentantul companiei.

Cheltuieli mari, beneficii puține

Organizaţiile şi companiile administrate de societăţile orbilor, ale surzilor sau ale invalizilor beneficiază de scutiri la plata TVA pentru importurile de materii prime.

„De subvenţii din partea statului, precum şi de facilităţi fiscale beneficiază numai întreprinderile specializate ale asociaţiilor obşteşti ale persoanelor cu dizabilităţi. În bugetul pentru 2012 au fost prevăzute 2 milioane de lei pentru procurarea de utilaje şi materie primă şi 13,9 milioane de lei pentru compensarea parţială a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, care sunt plătite de aceste societăţi", precizează Sergiu Sainciuc, viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Restul firmelor cu mai mult de 20 de angajaţi nu sunt cu nimic motivate de stat să ia la lucru oameni cu nevoi speciale. În schimb, sunt obligate să aibă cel puţin 5% din efectiv persoane cu dizabilităţi, să le acorde câte 40 de zile de concediu pe an şi să-i solicite pentru cel mult 30 de ore săptămânal, din bugete proprii.

Administratori din mediul privat mai trebuie să amenajeze toaletele, scările din incinta sediilor şi echipamentele din birouri, pentru accesul subalternilor cu handicap, fără niciun fel de subvenţii. Conform datelor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, în 2011 au fost înregistraţi ca şomeri 476 de invalizi, dintre care 219 sunt femei.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite