Melcii din Timiş dispar în mare viteză. Fermierii care au crezut că se îmbogăţesc au dat faliment
0Dacă în 2007 erau în Timiş peste 20 de ferme de melci, acum mai există una, la Dragşina. Lipsa cumpărătorilor şi nepriceperea oamenilor a adus falimentul celor care au crezut că se vor îmbogăţii din creşterea melcilor.
În urmă cu câţiva ani, creşterea de melci era o afacere nouă în Banat, care promitea venituri fabuloase. Deschiderea unei ferme de melci era dorinţa multora, mai ales că pentru asta s-au obţinut uşor finanţări prin programul SAPARD. Primii care au spart gheaţa au fost patronii unei firme italiene.
„Am avut multe ferme de melci, dar s-au dus toate. Nebunia a fost începută de o firmă din Italia, care a promis contracte avantajoase producătorilor de melci. Dar au tăiat-o repede. Important e că au luat banii. E greu să faci o fermă de melci, eu am fost sceptic de la început. Mă aşteptam să nu reziste”, a declarat Traian Lelescu, directorul Direcţiei Agricole Timiş.
Au existat ferme de melci la Moraviţa, Fibiş, Buziaş, Maşloc, Orţişoara şi în alte zone din Timiş. La ora actuală a mai rămas însă doar una singură. Aceasta se află la Dragşina, o localitate care aparţine de comuna Chevereşu Mare.
Melci bio la Dragşina
Iosif Raiter s-a apucat de crescut melci în 2005 şi a rămas singurul care mai are şi la ora actuală ferma. Însă nici el nu mai este la fel de optimist ca la început.
„Nu ştiu cât mai stau şi eu cu melcii. Dacă nu reuşesc să prind contracte mai avantajoase, nu are rost să mă mai chinui. Eu dau melcii la singura fabrică de prelucrare a melcilor din România, care se află în judeţul Braşov”, a declarat Iosif Raiter. Afacerea nu este avantajoasă în condiţiile în care preţul oferit pentru un kilogram de melci nu este foarte mare. „Eu iau trei euro pe kilogram”, a mai afirmat Raiter. Iosif Raiter vinde în jur de 1.000 de kilograme de melci într-un an. El spune că sunt zile în care lucrează şi patru-cinci ore la fermă.
Pentru a fi sigur că va avea vânzări bune, timişeanul a cerut şi un certificat bio pentru melcii săi. „În România sunt 200 de ferme atestate. Cu toţii am contribuit cu bani pentru fabrica de la Teliu, din judeţul Braşov. Speram să meargă afacerea pentru că aveam pieţe de desfacere în Belgia, Italia, Germania şi chiar în SUA”, a mai declarat Raiter.
Rozătoarele şi păsările au făcut prăpăd
Inginerul zootehnist Viorel Solomie este unul din specialiştii în domeniul fermelor de melci. Acesta a urmărit mărirea şi decăderea acestei afaceri, ca şi consilier al Direcţiei Agricole.
„Din cauza iernilor grele sau a umidităţii au pierit aproape toţi melcii. Sunt foarte pretenţioşi. Ei fac 50-70 de ouă, dar la maturitate nu ajung decât vreo 20. Veneau păsările şi îi mâncau. Au făcut prăpăd şi rozătoarele, şobolanii şi şoarecii. Plasele de protecţie erau foarte scumpe”, a declarat Viorel Solomie.
Afacerea cu melci este asemănătoare cu fermele de vipere sau de sturioni. În primul an nu poate exista profit. „Profitul vine de abia când părinţii produc ouăle, iar puii cresc”, a mai spus Solomie.
„Carnea de melc e delicioasă”
Cel mai mare centru de prelucrare a cărnii de melci din Europa este Franţa, care produce anual 500.000 de tone de meci. „Se fac preparate extraordinare din carnea de melc. Este foarte gustoasă. Sunt preparate delicioase, care se mănâncă cu diverse sosuri şi salate”, a mai povestit Viorel Solomie.
Citiţi şi:
Un kilogram de caviar de Banat va costa 6.000 de euro FOTOREPORTAJ
Se încarcă comentariile...
