Afacere cu sânge rece

Un gram de venin pur costă 1.500 de euro, adică echivalentul unei cantităţi de aproximativ 80 de grame de aur. Numărul viperelor este în creştere în Banat. Pe lângă cele două ferme de şerpi deja existente în judeţul Timiş, Direcţia Sanitar-Veterinară a avizat deschiderea a încă două.

Marius Buldur, din localitatea Orţişoara, a fost primul bănăţean care a avut curajul să investească în creşterea viperelor pentru venin. Fost militar de carieră, trimis la pensie „de tânăr", Buldur a cumpărat în 2005 o fostă crescătorie de găini din localitatea timişeană Orţişoara.

A discutat cu mai mulţi specialişti, a citit tot ce a putut găsi despre vipere şi a început să facă rost de actele necesare pentru a-şi încropi crescătoria de şerpi. Buldur a descoperit mai mulţi crescători de vipere în România, însă niciunul nu putea vinde veninul pentru că toate companiile farmaceutice din străinătate încheie contracte doar cu proprietarii fermelor autorizate.

Vinde 500 de grame pe an

După ce a adunat documentaţia necesară, Buldur a aflat că viperele nu pot fi luate din natură şi ţinute în captivitate, întrucât sunt protejate prin lege. Aşa că a împrumutat zece vipere, iar puii acestora i-au rămas lui, pentru că nu i-a luat din natură, ci aceştia s-au născut în captivitate.

Şi-a mărit apoi ferma cu şerpi achiziţionaţi din Olanda. Nu vrea să vorbească despre numărul şerpilor pe care îi are. „Nu e important numărul de şerpi. În hala de la Orţişoara am amenajat patru încăperi în care am 60 de terarii (acvarii speciale - n.r.). Lumea neavizată îşi dă mereu cu părerea. Am atâţia şerpi câţi îmi trebuie. Pot să spun că vând în jur de 500 de grame de venin pe an", a mai declarat Buldur.

Companiile farmaceutice din străinătate oferă şi 1.500 de euro pe gramul de venin de viperă. Specialiştii spun că gramul de venin pur este egal cu 80 de grame de aur, iar profiturile obţinute sunt semnificative.

Deşi multe dintre fabricile de medicamente şi cosmetice din Occident au propriile ferme de vipere, cererea de venin este foarte mare. Acesta a fost şi motivul care l-a determinat pe Buldur să încerce
să-şi deschidă o fermă de vipere în Republica Moldova, însă cel cu care ar fi trebuit să se asocieze a renunţat.

Ajutor pentru doritori

Timişoreanul are contracte semnate cu companii farmaceutice din Franţa şi Italia, însă nu reuşeşte să facă faţă singur întregii afaceri. Buldur susţine că este dispus să-i ajute şi pe ceilalţi crescători de vipere, care nu au posibilitatea să încheie contracte cu firmele de peste hotare.

„E foarte uşor dacă iei afacerea gata, cu toate puse la punct. Nu lucrezi decât două zile pe lună, în rest te poţi ocupa de alte businessuri. Eu sunt dispus să-i ajut pe cei care vor să-şi facă ferme. Dar pentru asta trebuie să fie serioşi. Există persoane care au recoltat câteva sute de grame de venin, însă, dacă îl păstrează foarte mult, veninul îşi pierde puritatea şi nu mai poate fi folosit", susţine Marius Buldur.

Vietăţi sensibile

În prezent se luptă să obţină cel mai înalt atestat în domeniul fermelor de vipere, Fluxul GMT. „Urmează să finalizez actele pentru acest certificat. E ca o fermă acreditată ISO, dar recunoscută în străinătate. Poţi funcţiona ca şi crescătoria unei fabrici de medicamente", a declarat Marius Buldur. Crescătorul de vipere susţine că, deşi este o afacere care nu-i ia mult timp, şerpii au nevoie de un tratament special.

„Pentru creşterea viperelor ammodytes, care fac parte din cea mai răspândită specie din România, este nevoie de foarte multă migală. Ele sunt foarte sensibile. Dacă nu au temperatură stabilă în încăpere, de 25 de grade Celsius, nu se hrănesc şi astfel scade calitatea veninului. Am stat nopţi în şir în genunchi, încercând să le înţeleg comportamentul", a mai spus Buldur.

După extragerea veninului, lichidul este purificat, deoarece 75% din substanţa eliminată de viperă este apă. Apoi, pentru păstrarea purităţii, veninul este cristalizat, fiind păstrat la o temperatură constantă, cuprinsă între 0 şi minus 5 grade Celsius. „Prima dată când am recoltat venin a fost ciudat. Acum o fac cu mâinile goale şi nu mi-este frică", spune timişoreanul.

"Singura fabrică de medicamente din România care foloseşte veninul de viperă se află la Iaşi, însă achiziţionează preţiosul lichid din străinătate. Cât de curând voi semna cu o companie care produce unguente."
Marius Buldur
crescător de vipere

Fermă de cinci stele

Creşterea viperelor poate aduce profituri serioase, în condiţiile în care pentru investiţie nu se cheltuiesc prea mulţi bani. Dacă ar fi să ne
luăm după cunoscători, aceasta se pare că este una dintre cele mai simple afaceri: nu necesită nici prea mult timp, nici eforturi foarte mari. Singura condiţie pentru un fermier de vipere este să aibă „sânge rece".

Jeni Moica, din localitatea Belinţ, este proprietara celei mai noi ferme din judeţul Timiş. Cu o experienţă vastă în agricultură, Moica a prins din zbor oportunitatea de a face bani din veninul de viperă. „A fost cineva aici şi mi-a spus că plăteşte foarte bine dacă găseşte o persoană care să se ocupe de vipere. M-am dus la Cluj să văd o crescătorie de şerpi. Îmi propun de doi ani să fac ferma, dar înainte trebuia să mă asigur că am cui să vând veninul. Asta e cel mai greu", a mai declarat Jeni Moica.

Deşi familia nu a încurajat-o deloc, ba, din contră, toţi se temeau că poate să păţească ceva rău, bănăţeanca a decis să facă o fermă de vipere. S-a interesat la Direcţia Sanitar-Veterinară care sunt normele europene care trebuie respectate şi s-a pus pe treabă.

Pentru o fermă de vipere este nevoie de trei încăperi: una pentru vipere, cea de-a doua pentru recoltarea veninului şi alta pentru creşterea de şoareci sau de hamsteri, hrana principală pentru vipere. Şi chiar dacă în tinereţe se temea de şerpi şi de şoareci, acum a trecut peste aceste fobii. A avut noroc să semneze un contract cu o companie farmaceutică din afara ţării, iar apoi a cumpărat şerpii dintr-o fermă din Republica Moldova. Deocamdată are în jur de 40 de şerpi, care sunt ţinuţi în terarii special amenajate. Femeia susţine că a primit calificativul de cinci stele.

„M-am documentat pe internet cum se face. Viperele trebuie să aibă toate condiţiile din natură. Noaptea trebuie să aibă o temperatură de 15 grade Celsius, iar ziua se ridică la 30 de grade. Se reglează umiditatea, cuştile trebuie să fie cu siguranţă, cu lacăt", a mai spus Jeni Moica.

Lucrează patru zile pe lună

Îngrijirea şerpilor nu necesită mult timp. Viperele din ferma lui Jeni Moica mănâncă şoricei o dată la două săptămâni, iar recoltarea de venin se face de două ori pe lună. „Lucrez doar patru zile pe lună. Eu fac recolta, eu le hrănesc, eu fac tot. Din trei în trei zile le mai schimb apa", a spus Moica.

Într-un singur an, vipera produce 1,5 grame de venin. După prima recoltă, Jeni Moica este extrem de mulţumită. „Nu pot să vă spun cât am scos, dar sunt foarte mulţumită. Îmi întreţin familia cu banii câştigaţi. Dacă merge afacerea, mă voi extinde", a mai declarat timişeanca.

"Îmi propun de doi ani să fac ferma, dar înainte trebuia să mă asigur că am cui să vând veninul."
Jeni Moica
crescător de vipere

Ce se face din venin

Recoltarea veninului se face foarte uşor. Se imobilizează capul şarpelui, se apasă gura de marginea unui pahar, iar după ce acesta îşi înfige colţii, se masează uşor pungile cu venin. Un şarpe dă aproximativ 0,30 miligrame de venin. Medicamentele din venin sunt folosite în bolile cardiovasculare, pentru sistemul nervos şi pentru fabricarea de analgezice.

În România există trei specii de vipere: vipera de munte (vipera berus), vipera de stepă (vipera ursinii) şi vipera cu corn (vipera ammodytes). Acestea sunt ocrotite de lege, întrucât sunt pe cale de dispariţie.