Ioan Hămbăşan a pus Sibiul pe harta fotbalului românesc

Ioan Hămbăşan a preluat clubul de fotbal CSU Voinţa Sibiu în urmă cu trei ani din Liga a IV-a şi l-a dus până în Liga a II-a, unde a promovat recent.

CITEŞTE ŞI:

Cupă şi medalii pe Municipalul sibian pentru promovarea Voinţei în liga 2

După 5 ani, CSU Voinţa Sibiu readuce Sibiul în Liga a II-a la fotbal

Voinţa Sibiu primeşte stadionul Municipal, pentru liga 2

În ultimele luni câteva mii de sibieni au mers în fiecare vineri după-masa pe Stadionul Municipal să vadă fotbal. Să susţină echipa favorită, CSU Voinţa Sibiu, şi să admire un sport care de aproape cinci a fost practic mort în Sibiu. Totul i se datorează lui Ioan Hămbăşan, care în doar trei ani a transformat o echipă de Liga a IV –a în echipa fanion a oraşului. „Eu am preluat echipa de la Clubul Sportiv acum trei ani după care ne-am apucat de treabă, practic am început reconstrucţia.Ţin minte că anul următor a trebuit să o luăm de la capăt cu reconstrucţia echipei. Am reuşit apoi să promovăm după barajul de la Zlatna, cu Retezat Haţeg”, îşi aminteşte, primele emoţii din fotbal, preşedintele – finanţator al Voinţei Sibiu.

Profil:
Născut: 20 octombrie 1967
Familie: căsătorit, două fetiţe
Studii: Facultatea Economică Bucureşti

M-a prins microbul

Ioan Hămbăşan recunoaşte că nu a fost întotdeauna un foarte mare împătimit al fotbalului, însă pe parcurs acest microb l-a prins şi pe el şi astăzi i-ar fi greu să se desprindă de echipă. La început a investit dintr-o ambiţie, din dorinţa de a se implica şi a face un lucru bun, acum investeşte şi cu inima, nu doar cu mintea. “Recunosc faptul că în primele momente când m-am implicat la echipă nu am crezut că se poate atinge acestă performanţă, de a promova în Liga a II-a atât de repede. La început a fost mai mult o ambiţie personală, după care m-a prins microbul. Aici au contat foarte mult şi oamenii care pe parcurs au venit alături de echipă şi au dorit performanţă la Sibiu”, povesteşte preşedintele Voinţa.

Un an foarte greu

Deşi s-a încheiat cu o performanţă foarte mare, sezonul competiţional 2009 – 2010 a fost unul foarte greu pentru Ioan Hămbăşan. Performanţa cere sacrificii şi implicare serioasă. „După un tur de campionat foarte bun, aş putea spune impecabil chiar, a venit un retur complicat, chinuitor în unele momente, dar eu am crezut până în ultima clipă în promovare şi iată că s-a adeverit. Parcă mi-aş fi dorit să fim matematic calificaţi mai repede, să scăpăm de aceste mari emoţii din ultimele meciuri”, a mai declarat Hămbăşan.

Viitorul Voinţei este pe stadion

Pentru moment, la CSU Voinţa toată lumea se gândeşte la vacanţă, însă vara va fi un sfetnic bun pentru echipă şi va aduce cu ea şi schimbări. Totul depinde  de staff-ul tehnic, dacă se va schimba sau nu, şi de jucătorii interesaţi să facă performanţă şi să vină la Sibiu. “Deocamdată ne gândim la o binemeritată vacanţă. Apoi vom face o analiză detaliată a echipei şi situaţiei, cert este că am putea aveam schimbări la toate nivelele. Unii nu mai doresc ei să continuie cu noi, cu alţii nu mai dorim noi. Deocamdată nu pot să vorbesc despre lot pentru că antronorul care va fi, sau cel care va rămâne, încă nu se ştie, va aduce jucătorii pe care şi-i doreşte”, mai spune Ioan Hămbăşan.

Întrebări şi răspunsuri
V-aţi gândit la nişte jucători noi care să întărească echipa pentru Liga a II-a?
Asta va fi treaba antrenorului eu pot doar să spun că voi ţine ca ce jucători vin să aibă contract pe cel puţin doi ani de zile. Oricum, noi nu am avut niciodată întârzieri la plata salariilor.
Cu domnul primar v-aţi întâlnit după promovare, primăria susţine echipa?
Domnul primar Johannis m-a felicitat şi m-a încurajat că o să am parte de sprijin din partea dumnealui. Aştept şi oamenii de afaceri din Sibiu, care au posibilităţi financiare, să ne vină alături.
Publicul sibian cum îl vedeţi?
Sunt din ce în ce mai plăcut surprins când văd că publicul este doritor de fotbal şi ne susţine în număr cât mai mare. Le mulţumim şi îi aşteptăm la stadion alături de Voinţa.

Ce-i place:
Îmi place ca în timpul liber pe care îl am să mă relaxez călărind. Am un cal, îl cheamă Corbu, pe care îl ţin la un prieten şi cu care ies pe câmp la plimbare, de fiecare dată când am ocazia. Mă relaxează foarte mult.
Ce nu-i place:
Mă enervează acei oameni care nu fac nimic dar care tot timpul să găsesc să critice  şi să îşi dea cu presupusul.

Click pe imaginea de mai jos pentru ultimele noutăţi de la Sibiu: