Ieşenii, condamnaţi la mega-investiţie din bani publici. Aeroportul nu poate fi realizat din fonduri europene, ci din cele ale judeţului

După patru ani în care nu au luat nicio decizie cu privire la investiţiile de la Aeroportul Iaşi, şefii judeţului au hotărât în şedinţa de vineri să strângă cureaua şi să modernizeze aerogara doar la jumătate. Astfel, conducerea CJ va demara lucrările din fonduri proprii la pistă şi terminal, în valoare de 99 de milioane de euro şi nu 190 de milioane de euro cum trebuia iniţial, urmând ca după creşterea traficului, Aerop

Specialiştii au prezentat ieri în faţa plenului CJ soluţiile de finanţare a proiectului de modernizare al Aeroportului, care au rezultat din studiul de oportunitate plătit de CJ cu 60.000 de euro.

Scandal la Aeroportul din Iaşi. Aleşii judeţului cer capul directorului în schimbul votului pe investiţii

Dintre variantele concesiunea, parteneriatul public privat, atragerea de fonduri europene şi finanţarea proprie, aceştia au recomandat ca CJ să înceapă investiţia din fonduri proprii deoarece niciun investitor nu ar concensiona Aeroportului pentru că ar ieşi în pierdere. Specialiştii au exclus finanţarea europeană prin POS Transport deoarece ar dura foarte mult timp de la depunerea unei cereri de finanţare până la începerea lucrărilor.

Studiu costisitor pentru modernizarea Aeroportului Iaşi

Pe baza acestor soluţii, CJ va scoate la licitaţie lucrările de construcţie pentru pistă şi terminal.

Pentru început, edilii vor ataca lucrări de doar 99 de milioane de euro, adică jumătate din valoarea estimată a investiţiei iniţiale.

Gropi şi maidanezi pe Aeroportul din Iaşi

„Cererea de trafic din zona Moldovei este mare şi nu poate fi sătisfăcută din cauza restricţiilor impuse de infrastructura actuală. Investiţia trebuie să fie una etapizată. Este foarte greu să găseşti un partener care să investească o sumă atât de mare din start. Pe măsură ce se va dezvolta traficul pe Aeroport, să evolueze şi lucrările“, a spus Aurelia Fulger, directorul firmei Reliance Travel Consulting, care a întocmit studiul de oportunitate alături de Iptana şi Relians Corp.

Astfel, CJ va realiza pista de 3.000 de metri cu lăţimea de 45 de metri, un nou terminal de pasageri de 11.000 de metri pătraţi, o parcare auto.

„Voi chema proiectantul de la Bucureşti să ne adapteze studiul de fezabilitate cu studiul de oportunitate pentru prima variantă. Vom începe lucrările pe cont propriu, după care vom concesiona. Este cea mai realistă soluţie pe care putem să o adoptăm pentru că celelalte nu sunt fezabile“, a spus Constantin Simirad, preşedintele CJ.