Iaşi: Colecţii inedite în Moldova
0
Trese, epoleţi, bani sau ceasuri sunt doar câteva dintre obiectele adunate de moldoveni. Fie că valorează câteva mii sau milioane de lei, niciunul dintre colecţionari nu ar renunţa la „mica comoară“ adunată cu greu de-a lungul anilor.
O colecţie neobişnuită este cea a ieşeanului Vali Pal, ofiţer de Poliţie. Vreme de 27 de ani, el a adunat peste o mie de însemne, epoleţi şi grade militare. „Am început să le adun din 1984, atunci când eram în clasa a IV-a. Aveam rude atât în Ministerul Apărării, cât şi în cel de Interne, iar primele trese le-am luat de la ele. Diferite obiecte le-am mai primit de la cunoştinţe, prieteni, iar altele le-am cumpărat de la târguri sau de pe site-uri“, povesteşte Vali Pal.
An după an, ieşeanul a adunat zeci de insigne, caschete, decoraţii, banderole, trese, epoleţi, steme, centuri, ba chiar şi câteva uniforme. Colecţia sa cuprinde atât obiecte care au aparţinut unor cadre din Armată, Poliţie, Securitate, Aviaţie, dar şi unora din Marină.
Are piese vechi de cinci decenii
Printre obiectele cele mai valoroase şi de care este şi foarte mândru se numără şi epoleţii KGB cu fir de aur şi o insignă purtată de ofiţerii SS. Deşi colecţia are peste o mie de obiecte, ofiţerul le ştie pe toate şi le păstrează cu sfinţenie.
„Cele mai vechi obiecte sunt din 1940-1950. Majoritatea sunt dinainte de 1989, dar am şi câteva din 2000. Cele mai multe sunt din România, dar am şi din Germania şi fosta URSS. Le ştiu pe toate: ce grad au, ce culoare, ce înseamnă“, a menţionat ieşeanul.
Ceasuri pentru astronauţi
Cu toate că i s-au oferit câteva mii de euro pentru colecţia adunată în 27 de ani, Vali Pal nu se gândeşte să o valorifice. „Are o valoare sentimentală şi practic sunt sunt nişte paşi în viaţă. În cazul în care copilului meu nu o să-i placă, atunci când voi fi în vârstă, o voi dona Palatului Culturii sau unui alt muzeu“, a menţionat ieşeanul. Romulus Lupaşcu din Piatra Neamţ măsoară timpul cu sute de ceasuri de colecţie, de buzunar şi de mână, automatice sau cu întoarcere manuală. Dintre rarităţi, se mândreşte cu un ceas de buzunar din 1870 şi unul dintre primele ceasuri de mână, de prin 1920, de argint.
Un alt obiect inedit din colecţia lui este un ceas de damă pandantiv automatic, un Eterna fabricat în 1968. Modelele la care ţine cel mai mult şi pentru care consideră că nu are concurenţă în ţară sunt cele dintr-o serie legată de zborul pe Lună.
„În 1969, când omul a ajuns pe Lună, cei de la NASA au ales, dintre ceasurile produse de 200 de firme, modelul Omega Speedmaster, cu care au dotat echipa de cosmonauţi. Modelul Speedmaster care a fost pe Lună a fost numit Moonwatch. În colecţia mea există 37 de astfel de exemplare, toate diferite, dintre care două din aur“, precizează colecţionarul.
O altă serie de ceasuri Speedmaster din colecţia lui este legată de faţa nevăzută a Lunii. Internetul i-a deschis posibilităţi foarte diversificate, astfel încât cele mai multe achiziţii sunt acum de pe eBay, dar face în continuare schimburi cu alţi colecţionari sau cumpără piese rare de la magazine de specialitate.
Un sac de bani vechi
La 11 ani, botoşăneanul Răzvan Condrei Ţiplea era deja membru activ al Societăţii Numistatice Române, iar acum, după trei ani, se laudă cu o colecţie de peste 3.000 de monede cu o valoare inestimabilă.
Piesa de rezistenţă a colecţiei este o monedă de cinci lei din anul 1864, care este considerată de cunoscători „talerul românesc“ şi una dintre cele mai frumoase monede din România. O monedă de un ban de la 1867 completează colecţia, dar şi 200 de bănuţi de argint de la 1900. În comoară îşi găsesc locul şi şapte emisii monetare din aur care nu au fost puse în circulaţie vreodată şi care marchează evenimente importante din cultura şi istoria ţării noastre. „Am inclusiv moneda cu chipul regelui Carol I al României care datează din 1900 şi o emisie monetară cu Ion Eliade Rădulescu. Emisia monetară cea mai valoroasă pe care am reuşit să o achiziţionez este Ritonul de la Poiana Mare, un ban de aur de un gram, care are gravat un obicet de cult strvechi foarte important pentru cultura nostră“, a spus tânărul colecţionar.
Şi-a umplut casa cu cutii de bere
Emanuel Cerbu, 32 ani, din Bârlad, şi-a dezvoltat de-a lungul anilor o pasiune mai puţin obişnuită. El colecţionează cutii de bere.
În cei 20 de ani de când şi-a început colecţia, a strâns peste 400 de doze de bere, multe dintre ele fiind din străinătate.
„De cele mai multe ori cumpăram berile doar pentru doze, nu pentru consum“, ne-a spus bârlădeanul (au contribuit mihaela Iacob şi Bogdan Ogrinj).
Suceava: Donează tablouri de patrimoniu
O colecţie de mărci poştale moştenită de la mama sa, fost director la poşta din Rădăuţi, l-a făcut pe suceveanul Sergiu Ganea să se apuce la modul serios să strângă lucruri de valoare.
Astfel, între anii 1964 şi 1970, a lucrat pe şantierele arheologice de la Putna. Împreună cu şapte copii îi ajuta pe profesioniştii care făceau săpături acolo. De atunci, a adunat cu pasiune fragmente de istorie, mii de timbre, vase de ceramică sau metal, monede, tablouri şi cărţi vechi. Acum nu mai colecţionează decât artă, tablouri şi sculpturi ale pictorilor clasici şi contemporani. Are peste 100 de lucrări din patrimoniul naţional ale membrilor Uniunii Artiştilor Plastici, precum Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Ion Irimescu şi Dumitru Ghiaţă.
Citiţi şi:
INEDIT: Bârlădeanul care doarme înconjurat de cutii de bere (FOTOGALERIE)
INEDIT Un medic ieşean a colecţionat obiectele scoase din gâtul copiilor (FOTO şi VIDEO)
„Ambiţia mea este ca tot ceea ce am colecţionat să ajungă sub ochii sucevenilor, în muzeul lor, printr-o donaţie care să-mi poarte numele“, explică colecţionarul. Sergiu Ganea şi-a oferit colecţia Muzeului de Istorie Suceava, dar conducerea l-a refuzat, motivând că nu deţine suficient spaţiu pentru a o expune.
Vaslui: Adună obiecte din burţile deţinuţilor
De-a lungul carierei, chirurgul vasluian Mircea Zavate a scos din abdomenul pacienţilor care au ajuns pe masa de operaţie peste 250 de obiecte metalice. Sârme, capace de bere, monede, vârfuri de cuţit, cozi de lingură, capace de cutii de conservă, cuie sau chiar ţepuşe formează o colecţie expusă într-o vitrină în Secţia de Chirurgie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Vaslui.
103 de sârme dintr-un corp
Campionul absolut al obiectelor înghiţite este un deţinut de la Penitenciarul Vaslui. În urmă cu 12 ani, Mircea Zavate a scos din corpul tânărului nu mai puţin de 103 obiecte metalice. „Erau sârme, cu dimensiuni ce variau între 5 şi 20 centimetri lungime“, a precizat chirurgul. Mediul afirmă că majoritatea celor care au ajuns în sălile de operaţie după ce au îngurgitat diverse obiecte sunt deţinuţi şi toţi au scăpat cu bine.
„Ei înghit obiectele pentru a ieşi în evidenţă şi pentru a mai ieşi din detenţie“, a precizat Zavate. Medicul îşi aminteşte şi de cazul unui deţinut care, după ce suferise o intervenţie chirurgicală, îşi infecta plaga cu materii fecale, pentru a sta mai mult în spital, în timp ce alţi deţinuţi îşi injectau salivă sau urină în picioare.
În colecţia personală, medicul Mircea Zavate are expuse şi obiecte care au fost folosite de diverşi cetăţeni în vederea îmbunătăţirii performanţelor sexuale.
Se încarcă comentariile...
