Iaşi: Aeroporturi-haltă în Moldova

Construite acum un secol, aerogările din Iaşi, Bacău şi Suceava nu au mai fost modernizate de câteva zeci de ani. Pasagerii care ajung cu avionul la Iaşi rămân stupefiaţi de condiţiile oferite de un aeroport internaţional.

Aerogara din Capitala Moldovei se poate mândri doar cu faptul că este una dintre cele mai vechi din ţară. Însă, spre deosebire de celelalte, aici nu s-a mai investit de patru decenii în aparatură sau lucrări la pistă.

Citeşte şi:

Cârpeli marca Simirad la Aeroportul Iaşi

Simirad şi-a pus consilierul personal şef la Aeroportul Iaşi

Într-o încăpere mică sunt îngrămădite culoarul pentru check-in al pasagerilor şi al bagajelor, cel pentru verificarea antitero, ghişeele de informaţii ale companiilor aeriene, cele ale vămii şi afişajul zborurilor. „Peste 100 de persoane se îngrămădesc în spaţiul public, alţii în sala de aşteptare", a spus Gheorghe Corjăuţanu, directorul interimar al aeroportului.

Mizerie şi tavan găurit 

Până să se urce în avion, cei 150 de pasageri care tranzitează zilnic aerogara trebuie să aştepte într-o sală în care plouă, cu grupuri sanitare prea mici, mochete pătate şi murdare.

Uşile abia se închid, plăcile de gresie vechi de zeci de ani se desprind pe rând, varul este amprentat cu murdăria lăsată de pasageri, iar majoritatea camerelor de supraveghere nu mai funcţionează.

„Într-o seară, a decolat un avion cu o turbină mai puternică şi a smuls uşa de la sala de aşteptare, cu tot cu toc", a povestit directorul Corjăuţanu. Până şi acesta recunoaşte că titulatura de „aeroport internaţional" este exagerată deoarece nici cele mai simple dotări nu sunt conforme cu standardele.

„Noi nu avem aeroport internaţional, ci unul care efectuează zboruri internaţionale. Nici pana de vânt, care ar trebui să arate direcţia şi intensitatea vântului, nu este conformă", a spus Gheorghe Corjăuţanu.

Loc de joacă pentru câini

Pe aeroportul din Iaşi operează trei curse, tur-retur, către Timişoara, Bucureşti şi Viena, iar fluxul de pasageri este în continuă creştere, după evidenţele autorităţilor. Deşi piaţa ieşeană are potenţial ridicat, marile companii aeriene se feresc să opereze în Capitala Moldovei în special din cauza pistei, foarte deteriorată, cu gropi şi denivelări.

„Presiunea turbinelor este foarte mare şi dacă aceasta este mai joasă poate efectiv desprinde din asfaltul platformei", a explicat Alexandru Anghel, directorul adjunct. Pentru că nu au în dotare dispozitive de alungat păsările sau animalele din zonă, se întâmplă frecvent şi incidente stupide. Spre exemplu, anul trecut, avionul care transporta de la Bucureşti lotul formaţiei Dinamo la Iaşi a fost avariat de o barză, cu zece minute înainte de a ateriza.

„Aeroportul lasă de dorit"

Un incident asemănător a avut loc săptămâna trecută, atunci când un avion nu a putut decola timp de zece minute din cauza unei haite de câini din pădurea din apropriere, de la Ciric.

„Sunt foarte mulţi câini în zonă şi mai vin pe pistă, pentru că noi nu avem un gard. A trebuit să intervină o maşină şi să-i alunge", a mai spus Alexandru Anghel. Conducerea aeroportului a alocat fonduri pentru construcţia unui gard de 11 kilometri lungime şi 2,3 metri înălţime.

Cu bagajele grele după ei şi atenţi să nu-şi rupă picioarele în gropile de pe platformă, călătorii care ajung la Iaşi sunt dezamăgiţi de starea în care a ajuns aerogara. „Aeroportul lasă mult de dorit. Este curat, dar foarte îngrămădit", a spus Vasilică Breabăn, un întreprinzător din Suceava.

Unii dintre pasageri au recomandat să se ia măsurile necesare pentru a nu coborî din avion direct în ploaie. „În toate aeroporturile este un mijloc de transport până în aerogară, numai aici la Iaşi nu există. În rest, sunt  foarte dezamăgită de condiţii", a spus Violeta Noroc, o ieşeancă de 47 de ani.

Flux crescut de directori la conducerea aerogării

În mai puţin de un an, la conducerea Aeroportului s-au perindat trei directori. După demisia lui Mitică Rebegea, care a condus ani întregi aerogara, frâiele au fost preluate de Cristian Stanciu. Acesta a renunţat rapid, invocând motive personale. Succesorul său, Marian Vasile a reuşit să preia atribuţiile după o serie de concursuri organizate de Consiliul Judeţean, pe care le-a picat iniţial cu note de 3 sau 4.

Acum câteva luni, şi acesta a renunţat la funcţia de conducere, tot din motive personale. Atribuţiile au fost preluate de adjunctul său, Constantin Pruteanu, un candidat de nota 2,95. În cele din urmă, preşedintele CJ, Constantin Simirad, l-a numit pe consilierul său personal, Gheorghe Corjăuţanu la conducere, până la organizarea unui concurs.

În acest timp, proiectul de modernizare rămâne blocat şi şeful judeţului caută investitori străini.

Aerogara din Salcea are doar toaleta modernă

Aeroportul „Ştefan cel Mare" din Salcea, judeţul Suceava, este ultimul construit pe timpul regimului comunist de Ceauşescu, de atunci schimbându-se doar câteva lucruri.

„Am făcut un proiect de modernizare în 2008, însă nu am găsit nici până azi finanţare. Ne trebuie 40,5 milioane de euro pentru o pistă nouă, un sistem de balizaj şi căi de rulaj. CJ nu ne poate ajuta cu bani că nu are şi nu s-au găsit firme care să investească ori să concesioneze aeroportul", a declarat Dumitru Sahlean, directorul aeroportului „Ştefan cel Mare" din Salcea.

Uşile vechi încurcă evacuarea de incendiu

Aeroportul se mândreşte însă cu un sistem cu foliere pentru colacul de la toaletă. „Băile arătau foarte rău, era mizerie, pline de rugină. Ne-am luat după modelul de la Otopeni  şi nu e scump. Un automat pentru foliere costă 150 de lei iar foliile câţiva lei", adaugă directorul.

Chiar dacă în sala de aşteptare este frig din cauza geamurilor cu schelet metalic şi a uşilor vechi de lemn, pasagerii s-au obişnuit.

„Este frig iarna. Uşile vechi şi geamurile din fier nu pot păstra căldura în interior. Aeroportul nu oferă toate condiţiile, dar avem noroc că nu stăm ca într-o gară", a spus unul dintre pasagerii aflaţi în aerogara din Suceava.

Condiţiile de la Salcea pot determina adevărate tragedii. Clădirea nu respectă standardele de evacuare în caz de incendiu sau bombă. Toate cele cinci uşi se deschid în interior şi nu în exterior.

„Dacă până acum ne trezeam cu turmele de oi, cu vaci, cai pe pistă, de anul trecut s-a schimbat situaţia. S-a făcut un gard de securitate de jur împrejurul aeroportului şi al pistei care a costat două miliarde de lei vechi", spune Radu Diaconescu, agent la Aeroportul Salcea. (Paula Scînteianu)

Soluţia privată de la Bacău creează probleme

Deşi aglomerat şi cu condiţii precare, Aeroportul Internaţional din Bacău a obţinut finanţare privată. În anul 2009, Consiliul Judeţean a concesionat aeroportul firmei Blue Aero, aflată în subordinea Blue Air, devenind astfel singurul aeroport din Moldova administrat de o firmă privată.

„Ca urmare a contractului de concesionare pe 34 de ani semnat cu CJ, ne-am obligat să facem modernizări de 45 de milioane de euro", a explicat Răzvan Rizea, administratorul Blue Aero.

Conform proiectului iniţial, modernizarea pistei ar fi trebuit să se finalizeze în decembrie, iar noul terminal în iunie 2011, însă lucrările nici măcar nu au început.

„Am obţinut toate avizele, inclusiv de la Agenţia de Protecţia Mediului, dar acum ne mai trebuie un ultim aviz de la Apele Române. Sperăm că într-o săptămână să rezolvăm cu toate documentele", a mai spus administratorul. (Daniela Pilat, Geta Panaite)