Doi fraţi au trăit într-o lume fără sunete. Află când au auzit pentru prima dată glasul mamei FOTOGALERIE

George şi Andreea au deficienţă de auz

Andreea (9 ani) şi George Şofrac (5 ani) din localitatea ieşeană Heleşteni suferă de hipoacuzie neurosenzorială, dar şi-au revenit cu ajutorul implantului cohlear şi al unei proteze.

Necaz cu final fericit în familia Şofrac din localitatea ieşeană Heleşteni. Ambii copii, Andreea şi George, aveau deficienţă de auz şi riscau să-şi petreacă întreaga viaţă în linişte, fără să audă vreodată cuvintele de alint ale mamei. Prima diagnosticată cu hipoacuzie neurosenzorială în formă medie la ambele urechi a fost Andreea, care deşi împlinise 4 ani nu ştia decât să spună cum o cheamă şi câţi ani are. Chiar dacă era la o vârstă fragedă, copila citea pe buze, fără însă să reacţioneze în vreun fel la zgomot.

„La început am crezut că poate vorbeşte mai încet, dar apoi vedeam diferenţa dintre ea şi ceilalţi copii de vârsta ei. Ea abia rostea două-trei cuvinte. O strigam şi nu răspundea, odată am găsit-o prin grădină după ce am strigat-o de am răguşit, îi captam atenţia doar dacă ţipam la ea. Am fost la doctor şi atunci s-a depistat că nu aude, am tras o spaimă mare şi eu şi soţul", povesteşte Cristina Şofrac, mama copiilor. Imediat de la aflarea diagnosticului, părinţii au făcut tot posibilul pentru a-i oferi copilei şansa să audă.

Au încercat zeci de proteze auditive, multe fără succes, iar când nervul auditiv a cedat singura salvare a fost implantul cohlear. Şi din fericire, în 2008 când a fost realizată intervenţia la Compartimentul de Audiologie şi Vestibulogie de la Spitalul de Recuperare din Iaşi aceasta a reuşit. Fetiţei i s-a pus un dispozitiv de dimensiuni mici cu electrozi de contact în interiorul urechii interne care stimulează nervul auditiv. „La început credea că i-am pus o ureche artificială, nu înţelegea exact ce i-am făcut, i s-a dat drumul la aparat treptat, ca să nu se sperie. L-a suportat foarte bine. Puteam vorbi normal cu ea, fără să mai ţipăm", spune mama copiilor.

Mama unei fetiţe care şi-a recăpătat auzul: „Putea să ajungă nenorocită în centrele de surdo-muţi“

Deşi încă mai are unele dificultăţi de auz, copila duce o viaţă normală. „Am noroc că doamna învăţătoare este foarte înţelegătoare, la fel şi colegii. Au înţeles că nu trebuie ca în joacă să mă lovescă peste aparat. Trebuie să mi se vorbească mai mult din faţă ca să aud mai bine", spune Andreea.

Dependenţi de baterii

De hipoacuzie, dar într-o formă mai uşoară, suferă şi fratele său mai mic, George. „La el nu a fost nevoie de implant cohlear, l-am depistat mai repede ca urmare a experienţei pe care am avut-o cu fata. I-am pus proteză auditivă şi aude mult mai bine cu ea", spune Cristina Şofrac. Prima grijă a fraţilor Şofrac rămâne însă dotarea dispozitivelor cu baterii, în caz contrar fiind condamnaţi să rămână într-o lume fără sunete. „Îşi verifică mereu bateriile şi îmi spun când sunt pe terminate. Cam o dată la trei zile trebuie să-şi pună baterii noi", spune mama copiilor.

Operaţie în premieră la Spitalul de Recuperare Iaşi. Viaţa unui tânăr a fost salvată cu ajutorul unui medic din Franţa

Lunar, aproape 200 de lei se duc numai pe „aprovizionarea" cu baterii de la o firmă din Bucureşti. Acestea nu sunt singurele cheltuieli ale familiei pentru a asigura auzul copiilor. În fiecare lună, un weekend şi-l petrec la Durău, unde se întâlnesc cu logopezi pentru că Andreea încă mai are de recuperat la capitolul vorbire.

FOTO Operaţie în premieră la Iaşi: transplant de oase pentru refacerea unui şold UPDATE

Şi sacrificiile nu se opresc aici, mama copiilor fiind nevoită să renunţe la serviciu pentru a se ocupa de recuperarea celor mici. Părinţii sunt optimişti şi vor să facă totul pentru a le asigura o viaţă cât mai normală. „Este o diferenţă foarte mare între cum au fost şi cum sunt acum, după ce i-am făcut implantul cohlear Andreei şi după ce lui George i-am luat proteză. Înainte nu puteam să-i las un minut singuri în casă, nu mă puteam înţelege cu ei. Nu se puteau duce singuri nicăieri din curte. Nu auzeau maşinile dacă ieşeau pe drum. Acum se duc şi vin singuri de la şcoală", încheie mama copiilor.

Rămâi pe iasi.adevarul.ro pentru a afla noutăţi din judeţ!