FOTO/Viaţă de şatră în palate poleite cu aur

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Peste 120 de palate sunt aliniate pe o uliţă din Iveşti
Peste 120 de palate sunt aliniate pe o uliţă din Iveşti

Ideile preconcepute şi frica faţă de ceeea ce este diferit au transformat etnia rromă într-o societate închisă, cu reguli inedite pentru noi

Arvunirea fetelor, judecata ţigănească, autoritatea absolută a bulibaşei, sunt tradiţii şi reguli pe care cei din afara comunităţii rrome nu au cum să le înţeleagă

CLICK PENTRU A VEDEA O GALERIE FOTO SPECTACULOASĂ  DIN "RAIUL" ŢIGĂNESC

Regele romilor Cioabă şi împăratul Iulian - cap de listă la facturi restante de 3.000.000 de lei la Apă Canal


Fuste lungi şi colorate, palate cu turnuleţe, aur, limuzine, căruţe, zgomot, fier vechi, uliţe neasfaltate şi cai.

CITIŢI ŞI:

Regele rromilor, Florin Cioabă, pierde zeci de mii de dolari din cauza crizei

VIDEO/ Ţiganii săraci din Galaţi trăiesc din tuning auto

EXCLUSIV Viaţă pe zero lei. Reportaj din ghetoul Galaţiului

Cam aşa s-ar putea rezuma, într-o o privire de ansamblu, cartierul ţigănesc din Iveşti, locul unde poate fi găsită una dintre cele mai numeroase comunităţi de rromi din judeţul Galaţi.


Ferdinand Stănescu ocupă fotoliul de Bulibaşă al ţiganilor din Iveşti de mai bine de cinci ani, de când tatăl său a ieşit la „pensie". Acum, la 35 de ani, are cea mai puternică funcţie din cadrul comunităţii, fiind inclusiv unul dintre principalii judecătorii ai „Curţii Ţigăneşti".

Bulibaşa ne-a explicat în câteva cuvinte ce înseamnă judecata în această etnie. „La noi, ajung cazurile alea uşoare, care se pot rezolva fără Poliţie. Dacă fură unu de la altul, dacă nu sunt trebi făcute cu violenţă, putem să le rezolvăm noi. Dar când îşi dau în cap unii la alţii, nu mai avem ce face şi intervine Poliţia", a spus acesta.


De altfel, în ultimii ani, unul dintre cele mai grele cazuri rezolvate de „Judecata Ţigănească" a fost cel al unui furt de fete.

„Unu de la noi din sat a fost la Movileni şi luase o fată. Atunci am intervenit şi s-au înţeles familiile, băiatul a dat fata înapoi şi toată lumea s-a împăcat. Putea să iasă urât, dar s-a rezolvat până la urmă", a mai povestit bulibaşa.


Arvunirea fetelor


Un alt obicei specific ţiganilor este cel al arvunirii fetelor. Încă de la cele mai fragede vârste, tinerele ştiu exact cu cine-şi vor petrece restul zilelor. Deşi poate părea o barbarie din exterior, această tradiţie este la fel de veche ca şi etnia.


De la această regulă, nu sunt excluse nici măcar fetele liderilor. De altfel, încă de pe acum cele două fete ale lui Ferdinand Stănescu au viitorul asigurat, fiind deja arvunite.

La cinci ani, Florica a fost deja arvunită

Florica, în vârstă de cinci ani, a fost deja arvunită


„Arvunirea înseamnă de fapt că viitorii socri aduc la sărbători de-ale gurii, ba câte un miel, ba un porc, depinde de sărbătoare. Nu mai e ca pe vremuri, când fetele erau luate şi crescute de mici de soacre. Acum ele sunt majore când pleacă de acasă. Cel puţin aşa este la noi, la Iveşti", susţine bulibaşa.


Exact ca într-o familie nobiliară medievală, băiatul lui Stănescu îi va urma în funcţia de lider al comunităţii. Deşi are numai 17 ani, acesta este deja însurat şi umblă cu tatăl său prin ţară fiindu-i deja partener de afaceri. Rolul de bulibaşă se moşteneşte, dar se şi învaţă.


„Un bulibaşă trebuie să fie ascultat şi respectat de comunitate. Chiar dacă mai mulţi au încercat să mă înlăture de-a lungul anilor, nu au avut succes, din cauza faptului că oamenii nu îi respectau. Nu este o funcţie chiar aşa de uşoară cum pare de afară", mai spune Stănescu.

Şeful ţiganilor, timp de 45 de ani


Unul dintre cei mai longevivi conducători ai comunităţii din Iveşti este Istrate Stănescu, tatăl lui Ferdinand. Retras din funcţie în urmă cu aproximativ cinci ani, după ce a suferit o pareză, Stănescu Bătrânul a fost şeful ţiganilor atât pe vremea comuniştilor, cât şi în primii zece ani ai capitalismului.

După 45 de ani, omul mai are de recuperat aproximativ un kilogram şi jumătate de aur, care i-a fost confiscat de comunişti.

„A cheltuit pe judecată mai mult decât făcea aurul, dar a spus că nu contează. Era aurul lui şi pe ăla îl vroia înapoi", a spus fiul fostului bulibaşă. Istrate Stănescu a trăit şi una dintre cele mai crunte perioade ale comunităţii sale. La vârsta de 15 ani, a fost deportat, împreună cu întreaga sa familie la Bug.

Acolo a văzut cum i-au murit fraţii, dar şi tatăl, iar la întoarcerea în România a trebuit să o „ia de la lingură"

PENTRU MAI MULTE ŞTIRI DIN GALAŢI, CLICK PE POZĂ

image
Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite