EXCLUSIV Viaţă pe zero lei. Reportaj din ghetoul Galaţiului

Copii din ghetou nu au nicio şansă în viaţă

La marginea Galaţiului, în case de carton şi fără curent electric trăieşte o comunitate de peste 50 de oameniLocuitorii coloniei de la marginea Galaţiului nu au nici măcar buletine şi îşi duc traiul scormonind prin gunoaie

Printre munţi de gunoaie, fiare vechi adunate şi cărucioare de copii, peste 50 de oameni îşi duc traiul de pe o zi, pe alta, la capătul şoselei de centură a Galaţiului. Puţini dintre ei au o sursă de venit sau vreo şansă de a scăpa vreodată din promiscuitatea în care trăiesc. Un împrumut de la bancă este doar un vis irealizabil, deoarece, peste 80 la sută dintre aceşti necăjiţi nu au nici măcar buletine, iar de cărţi de muncă nici nu poate fi vorba.

     Aurel Gigi Ioan a rămas fără loc de muncă în urma unui accident-  Foto Adrian Obreja

Unul dintre ei, Aurel Gigi Ioan spune că a ajuns în colonie, după ce a fost aruncat în stradă, îm

preună cu cei trei copii şi cu familia sa.

„Am stat la garsoniere la G-uri, dar m-au dat afară de acolo, cu tot cu copii şi ne-au pus şi sigilii pe uşă. Am stat cu copiii în stradă şi m-am mutat la marginea oraşului. „
Omul spune că a avut un loc de muncă, însă a suferit un accident şi de atunci îşi întreţine familia aşa cum poate.
„Singurele venituri sunt alocaţiile copiilor, aia care au certificate de naştere şi în rest, din fiare vechi. Săpăm prin pământ, căutăm prin gunoaie"

  Gunoiul, printre puţinele surse de venit   Foto Adrian Obreja

Ioan Fănică Bârlădeanu, un alt locatar al coloniei, spune că a încercat să obţină o casă în alt loc, însă nimeni nu l-a ajutat până acum.
„Am depus cereri la Primărie pentru casă şi nu ni s-a dat niciun răspuns. Au venit doar ca să ne avertizeze că ne dau afară. Dacă ne gonesc, o să ne mutăm doi metri mai încolo", spune cu obidă sărmanul om .

În mini-aşezarea de la marginea oraşului, locuiesc 12 familii, adică aproximativ 50 de oameni, majoritatea copii. Aceştia din urmă nu au absolut nicio şansă la o viaţă cât, de cât, normală.

„Ai mei merg la şcoală, la fără frecvenţă. Trebuie să le iau caiete, mâncare. Nu prea avem ce face", spune Ioan Bârlădeanu.

„Nu avem decât haznale. Nici vorbă de apă potabilă. Sunt aici nişte fântâni, în râpă şi de la ele luăm apă. La copii, nu putem să le dăm, că se strică la burtă", a intervenit şi o femeie care s-a temut să ne spunănumele

Copiii nimănui
Cristi Marodin are 19 ani şi locuieşte în mizerie de când se ştie. În urmă cu două săptămâni, soţia sa a născut un băieţel, Florian. Tânăra familie nu are absolut nicio şansă de a primi vreun ajutor de la stat, având în vedere că nici măcar părinţii nu au buletin. „Nu pot să mă duc nici să-l declar. Cu altceva decât cu lapte de mamă, nu am cum să-l cresc, nici măcar laptele praf gratuit nu pot să-l primesc", se lamentează Cristi.

       Florian, cel mai nou membru al comunităţii