Constanţa: Specialiştii explică fenomenele din zona costieră a Mării Negre

În ultima perioadă, litoralul românesc a fost supus unor procese fizice, chimice şi biologice legate de schimbările climatice. Debitele extreme ale Dunării au condus la instalarea, în dreptul litoralului românesc, a unui front de apă îndulcită, între gurile Dunării şi Constanţa şi cu o extindere spre larg de 10 - 20 de kilometri.

Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină Grigore Antipa spun că principala trăsătură a frontului de apă a fost salinitatea extrem de redusă, chiar în extremitatea sa sudică, unde concentraţia de săruri a fost situată sub jumătate din valorile medii multianuale ale perioadei. De asemenea, apele revărsate din Dunăre au adus cu ele vegetaţie, substanţă organică şi chiar specii de apă dulce în cantităţi importante.

Scene de Hitchcock pe o plajă din Constanţa: sute de pescăruşi au venit la festinul peştilor morţi VIDEO

„Pe acest fond, temperaturile extrem de ridicate ale aerului au condus la încălzirea apelor costiere la valori rar înregistrate în apele româneşti, acestea atingând 26 - 28 de grade Celsius la suprafaţa. De excepţie a fost extinderea spre larg a acestor ape foarte calde pe profilul din dreptul Constanţei, temperatura înregistrând valori de 25 - 27 de grade Celsius, până la adâncimi de 50 de metri şi peste 35 de kilometri distanţă de mal“, spun specialiştii institutului.

Rezultate dezastruoase

Baie pe litoral printre peşti morţi

Efectul celor două procese a fost acela de favorizare şi intensificare a proceselor de oxidare a excesului de substanţă organică din apele costiere, proces care presupune consum de oxigen. Prin urmare, în multe zone ale litoralului, în special în cele cu circulaţie limitată a apei, precum sudul golfului Mamaia, micile golfuri ale Constantei, Eforie Sud şi Costineşti, s-a manifestat fenomenul de scădere accentuată a oxigenului (hipoxie) în straturile de fund ale apelor. Organismele marine cu mobilitate redusă, surprinse de aceste ape, au fost supuse unei sufocări lente, urmate de mortalitate ale unor specii precum guvizi, barbun, crevete, peşti plaţi, etc.

Dragonul de mare, spaima turiştilor

Printre primele specii afectate şi transportate spre mal în zonele de îmbăiere s-au aflat dragonul şi scorpia de mare, două specii cunoscute ca periculoase prin înţepăturile lor veninoase.

Procesele de îndulcire si de încălzire a apelor costiere s-au manifestat şi în anii 2005, 2006, 2008.

LITORAL 2010 - Citiți aici cele mai noi știri de pe litoral