Stiri din Cluj-Napoca

Parcul „Iuliu Haţieganu", ridicat de cunoscutul  medic clujean în cinstea fiului său, care a murit la 10 ani, a obţinut bronzul la Jocurile Olimpice din 1936, în cadrul unei expoziţii de arhitectură.

„Adevărul", ediţia de Cluj, vă prezintă poveşti noi despre locuri vechi ale Clujului, locuri pe lângă care trecem şi nici nu ne gândim că ascund un trecut captivant. Construcţia parcului a început în perioada interbelică. Aici există şi azi arbori unici în Europa, spun istoricii. Doar puţini mai cunosc povestea tristă care a stat la baza realizării unuia dintre cele mai frumoase parcuri din oraş, care aparţine Universităţii Babeş-Bolyai.

Omagiu pentru fiul decedat

Iuliu Marius Haţieganu, fiul cunosctului medic Iuliu Haţieganu, a murit în 1928, la vârsta de 10 ani, fără ca vreun tratament să-l poată salva. „Mama a vrut să aducă un medic, dar tatăl era foarte afectat, cum el, care salvase atâtea vieţi, nu reuşeşte să-şi vindece propriul fiu", afirmă istoricul Gheorghe Bodea.

Citeşte şi povestea lacului fără fund

Despre suferinţa şi gândurile doctorului a scris Florea Marin, medic de profesie, în monografia  dedicată reputatului profesor Iuliu Haţieganu. „Parcul sportiv s-a creat în amintirea micului şi bunului meu fiu Tuţu, copil bun şi cuminte, care, la vârsta de 10 ani a părăsit această lume, pământul ţării, pe care l-a iubit cu toată îngereasca putere a sufletului său", se arată într-un fragment din monografie, potrivit istoricului Vasile Lechinţan.

Ridicat de Iuliu Haţieganu şi studenţii său

Haţieganu a plecat de la ideea filosofului Maeterlinck - „omagiul cel mai mare adus copiilor noştri dispăruţi este de a face pentru copiii altora tot ceea ce am fi făcut pentru al nostru" - şi s-a gândit să creeze un loc unde tinerii să se întâlnească cu drag. „A început astfel să investească mult suflet, timp, bani pentru crearea unui parc sportiv, pornind de la premisa că apropierea de tineri este mai uşoară prin porţile fizicului", afirmă Lechinţan.

Imagini din parcul clujean „Iuliu Haţieganu“

Construcţia a început în 1931, la vest de Parcul Central, pe malul Someşului, pe o suprafaţă de aproape 30 de hectare. „Primăria i-a donat un teren, lângă Someş, iar medicul Haţieganu împreună cu studenţii a amenajat parcul, a plantat arbori care sunt unici în Europa. În memoria fiului său, doctorul a pus o cruce în parc, de care foarte puţini ştiu, dar a adus şi o bisericuţă de lemn, din Maramureş", povesteşte Bodea.

Biserica arsă

În 1982, biserica unde studenţii se rugau, a ars. Au apărut mai multe supoziţii legate de ceea ce s-a întâmplat. Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, afirmă că se zvonea că focul ar fi fost pus de comunişti. Dacă unii, cum e inginerul Marian Lazăr (fost arhitect-şef al oraşului), sunt convinşi că focul a fost pus de comunişti fiindcă la fel făcuseră şi cu crucea de lemn de pe Cetăţuie, alţii consideră că incendiul ce a distrus biserica ar fi fost produs, din greşeală, din joaca unor copii.

Bronz la Jocurile Olimpice

Medicul era încântat de modul în care s-a materializat ideea sa. Îi mărturisea prietenului Florin Marin că: „Am reuşit să construiesc cel mai frumos şi mai armonios parc sportiv din sud-estul Europei". Spusele sale au fost întărite şi de premiu obţinut la Jocurile Olimpice din 1936, din Berlin.

Citeşte şi povestea izvoarelor de la Băile Someşeni, staţiune pentru englezi

Adolf Hitler a fost cel care a deschis ceremonia oficială. Proiectul iniţial al parcului a fost premiat la „Expoziţia de arhitectură sportivă" de la Jocurile Olimpice din Berlin (1936) cu medalia de bronz. „Haţieganu crease unul dintre cele mai frumoase parcuri studenţeşti din Europa, parc ce a fost preamit la Olimpiada din 1936, de la Berlin", afirmă Bodea.

„Şcoală de exerciţii spirituale"

Medicul plecase de la ideea că parcul va fi un loc unde clujenii să facă mişcare. „Haţieganu era promotorul sportului de masă, iar înscrisul de la intrarea în parc - Pro Patria est, ludere dum videmur (Este pentru patrie în timp ce pare că ne jucăm - n.r.)- arată clar cum gândea", afirmă profesorul Radu Ardevan, din cadrul UBB.

Află aici care era locul preferat de îmbăiere al clujenilor

Însă pe lângă numeroasele terenuri pe care se putea practica orice sport, el a gândit parcul şi ca o "şcoală de exerciţii spirituale" - dovadă e existenţa bisericuţei şi a unei biblioteci. Doctorul Haţieganu considera că e de preferat ca nu 22 de oameni să joace şi 22.000 să fie spectatori, ci 22.000 să facă sport şi 22 să asiste.