Băile Someşeni, staţiune pentru englezi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Beniamin Tămaş îşi ia săptămânal apă de la un izvor al fostelor Băi Someşeni.
Beniamin Tămaş îşi ia săptămânal apă de la un izvor al fostelor Băi Someşeni.

Unul dintre fostele locurile preferate de scăldat ale clujenilor zace în paragină, în ciuda faptului că în perioada interbelică aici veneau turişti din Franţa şi Anglia.

„Adevărul de Cluj" vă prezintă poveşti noi despre locuri vechi ale Clujului, locuri pe lângă care trecem şi nici nu ne gândim că ascund un trecut captivant.

„O anomalie geologică. Aşa le spunea bunicul meu surselor de apă de la Băile Someşeni pentru că izvoarele de apă termală se întâlnesc cu cele de apă minerală. Mă doare sufletul când mă gândesc cum arată azi şi ce era pe vremuri acolo", afirmă Ioana Gidro Stanca, nepoata lui Dominic Stanca, doctorul clujean ce a descoperit aceste izvoare tămăduitoare în septembrie 1927.

Citeşte şi povestea lacului fără fund

Nămolul şi cele peste 20 de izvoare conţin substanţe ce vindecă boli ale stomacului, rinichilor, ochilor, ale organelor genitale feminine, dar şi reduce glicemia, conform studiului făcut de cunoscutul medic Dominic Stanca, şi confirmat apoi de către alţi specialişti.

Glorie şi decădere

Dacă între cele două războaie mondiale, Băile Someşeni atrăgeau turişti cu sutele din toată Europa, acum sunt în paragină.  Aici au fost amenajate mai multe bazine de înot cu apă şi Băile Someşeni au devenit unul dintre locurile preferate de scăldat ale clujenilor şi nu numai .„Izvoarele descoperite de doctorul Stanca sunt printre cele mai importante din Europa. Nu degeaba veneau în perioada interbelică turişti taman din Anglia şi Franţa", afirmă istoricul Gheorghe Bodea.

De nămolul şi izvoarele descoperite (fiecare cu proprietăţi diferite) s-au putut bucura mii de turişti, majoritatea din Ungaria, dar şi din alte ţări.  Câte 400-500 de turişti anual veneau doar din Ungaria, scria medicul Stanca.

După 1989, băile au început să se degradeze, astfel că în anii 2000 s-au închis de tot. Clujenii mai vin de la izvoarele de aici doar ca să-şi umple sticlele şi bidoanele cu apă, convinşi că îi ajută în tratarea afecţiunilor de stomac, rinichi şi multe altele. „O dată la câteva zile vin să-mi iau apă de aici. Eu am avut probleme cu stomacul mai demult şi mi-au făcut bine. Ştiu că izvorul de unde îmi iau apă e cel cu numărul 15, deşi tabla care arată numărul izvorului şi la ce boli e recomandată apa a fost furată de ţigani", spune Beniamin Tămaş, un clujean care îşi făcea aprovizionarea cu apă.

Mlaştina tămăduitoare din Someşeni

Imediat după Unirea din 1918, Dominic Stanca fusese însărcinat de către Inspectoratul General Sanitar din Cluj să facă o anchetă şi să combată bolile din regiunile Cluj, Munţii Apuseni şi Maramureş, în special sifilisul şi tuberculoza, foarte răspândite după război. „Ştiu că mergea pe sate, îşi lua notiţe şi, la final, obişnuia să-şi bată la maşină concluziile investigaţiilor", povesteşte avocata Ioana Gidro Stanca.

Vezi aici de ce un parc clujean a fost premiat de Hitler

Doctorul observase, după cum scrie chiar el într-un articol legat de înfiinţarea Băilor, că oamenii din Someşeni se aprovizionează cu apă de băut de la un izvor din marginea comunei fiindcă majoritatea fântânilor din sat au apa sărată. Continuându-şi cercetările, a ajuns pe terenul mlăştinos dintre comuna Someşeni şi linia ferată, teren unde a fost înfiinţată mai târziu staţiunea balneo-climaterică şi pe care localnicii îl numeau tău.

„Această mlaştină era acoperită în mare parte cu stuf caracteristic pentru locurile sărate, iar în (...) apropierea liniei ferate era un izvor cu apă limpede, cu gust sălciu uşor sărat. Am aflat că oamenii din sat nu beau această apă, însă vitele de pe câmp aleargă la acest izvor pentru a se adăpa. (...) Intrând pe cât era posibil în această mlaştină şi cercetând minuţios flora şi fauna, scormonind nămolul am constatat că are un miros puternic de hidrogen sulfurat, iar gustând din apa din baltă care avea un gust intens sărat, cu miros de sulf, mi-am dat seama imediat că am aflat un teren cu nămol turbo-sapropelic şi cu apă minerală, deci am presupus că în profunzime trebuie să se afle un strat salifer", scria Dominic Stanca în articolul numit „Istoricul înfiinţării Băilor Someşeni".

Află aici care era locul preferat de îmbăiere al clujenilor

A luat probe de apă şi nămol şi în iarna lui 1927 a început cercetările experimentale la Spitalul de Femei din Cluj, cel ce azi îi poartă numele, şi al cărui director a fost în perioada 1921-1961. A observat că apa minerală de la izvorul cu numărul 1 e bună la tratatea afecţiunilor cronice gastro-intestinale şi ale aparatului urinar. Nămolul îl folosise şi pentru tratarea afecţiunilor inflamatorii genitale ale femeii.  Încurajat de rezultatele obţinute şi cu multe eforturi băneşti, în 1928, după ce a primit aprobarea de la Ministerul Sănătăţii, Dominic Stanca a deschis oficial Băile Someşeni. "Mergeam cu bunicul la băi şi ţin minte că de fiecare dată se certa cu cei de la intrare, deoarece nu îl lăsau să-şi ia bilet ca orice alt turist, iar el nu vroia să intre fără bilet", îşi aminteşte nepoata lui Dominic Stanca.

Investiţii amânate


În urmă cu trei ani, Ioana Stanca Gidro a demarat proiectul de modernizare a băilor, ce presupunea investiţii de milioane de euro. Băile urmau să fie transformate în parc acvatic cu bază de tratament modernă. Banii urmau să fie investiţi de către un partener din Germania. Planurile urbanistice pentru reabilitarea Băilor au fost aprobate în Consiliulul Local la începutul lui 2010. Odată cu venirea crizei, proiectul a fost blocat.  

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite