De ce au respins judecătorii arestarea preventivă a şefului Camerei de Comerţ, care şi-a şantajat angajaţii cu 800.000 de euro

Tribunalul Bucureşti, care a respins cererea DNA de arestare preventivă a şefului Camerei de Comerţ Bucureşti Sorin Dimitriu, susţine în motivare că procurorii nu au probat suficient acuzaţiile de şantaj ale acestuia.

Şeful Camerei de Comerţ Bucureşti şi Industrie din Bucureşti, Sorin Petre Dimitriu, a fost reţinut, marţi, de procurorii DNA pentru constituire a unui grup infracţional organizat, opt infracţiuni de şantaj în formă continuată şi trei infracţiuni de abuz în serviciu.

Citeşte şi:
Guvernul CDR se întruneşte după gratii

Şeful Camerei de Comerţ Bucureşti, reţinut pentru că le cerea angajaţilor taxă de protecţie!

În motivarea instanţei se reţine că procurorul DNA a declarat că Sorin Dimitriu şi ceilalţi doi invinuiţi au reuşit să strângă 800 000 euro de la angajaţii pe care îi obligau să îşi doneze pe baza unor contracte de sponsorizare o mare parte din drepturile băneşti.

Iată ce se menţionează în motivarea instanţei fată de susţinerile procurorilor DNA:

•    Totodata mai arata ca pericolul  social  concret  mai  rezulta  si  din  faptul  ca  inculpatii s-au  folosit in scop de santaj de atributiile lor de serviciu, facand din exercitarea lor o sursa constanta de venituri ilicite, iar lasarea lor in libertate si, implicit, in  functiile pe care le detin, ar aduce o grava atingere drepturilor partilor vatamate, precum si desfasurarii activitatii in cadrul C.C.I.B.

•    De asemenea, din probele administrate rezulta ca infractiunile savarsite sunt de o gravitate deosebita, faptele s-au derulat pe o perioada lunga de timp (iunie 2010 ￢ prezent), cu ritmicitate (constrangerea angajatilor in vederea realizarii sponsorizarii a avut caracter continuat, respectiv lunar), iar valoarea totala a prejudiciului este ridicata  in jurul a 3.000.000 RON (aproximativ 800.000 de euro), motiv pentru care masura arestarii preventive se impune ca o necesitate, fiind intrunite conditiile prevazute de art. 148 lit. f ) C.proc.pen. (Sursa: Motivarea Tribunalului Bucuresti)
10757 3 2012.

Pe de alta parte, judecătorul Sandu Gheorghiţa susţine că procurorii nu au dovedit fără urmă de îndoială că angajaţii Camerei de Comert Bucureşti au fost şantajaţi de Sorin Dimitriu să-şi doneze drepturile salariale. Judecătorul susţine că salariaţii, dacă aveau o problemă legata de salarizare, ar fi putut să se adreseze unei instanţe civile. Iată ce reţine instanţa:

•    Astfel in ceea ce priveste acuzatia privind infractiunile de santaj, presupuse a fi comise de cei 3 inculpati, Tribunalul retine, ca singurele aspecte confirmate pana la acest moment procesual sunt cele privitoare la existenta contractelor de sponsorizare, incheiate intre unii dintre angajatii CCIB, si aceasta din urma institutie.

•    Nu au fost relevate insa date suficiente din care sa rezulte exercitarea vreuneia dintre actiunile de presiune enumerate in art.194 alin.1 C.p, de catre vreunul din inculpati in scopul incheierii acelor contracte sau derularii in continuarea a acestora.

•    In lipsa decelarii oricaror date care sa confirme in mod rezonabil ca incheierea contractelor de sponsorizare si derulare a acestora s-a facut ca urmare a interventiilor celor trei inculpati, a amenintarii sau a constrangerii, instanta apreciaza ca in fapt situatia creata intre CCIB si angajati poate fi rezolvata mai degraba de o instanta specializata in litigii de munca si nu de instanta penala.

•    Potrivit art.246 C.p., reprezinta infractiunea de abuz in serviciu fapta functionarului public, care in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare a intereselor legale a unei persoane. 

Citeşte şi:
Sponsorizări de 800.000 de lei în scandalul de la Institutul Inimii

•    In opinia instanţei nu se confirmă nici existenţa grupului infracţional organizat fapta prev.de art.7 alin.1 din Legea 39/2003, cel putin pana la acest moment procesual, neexistand dovezi ale coniventei infractionale ale celor trei inculpati, a unei activitati infractionale coordonate, iar existenta scopului acestui grup aceea de a obtine direct sau indirect de beneficii materiale este pusa sub semnul indoielii de imprejurarea ca inclusiv cei trei inculpati sponsorizau CCIB, cu sume de bani lunar.

•    In raport de cele mai sus retinute instanta apreciaza ca in cauza, cel putin pana la acest moment procesual, nu exista date care sa justifice presupunerea rezonabila ca inculpatii se fac vinovati de savarsirea infractiunilor puse in sarcina lor de catre organul de urmarire penala, astfel incat propunerea de arestare preventiva urmeaza a fi respinsa ca nefondata.

•    Pentru aceste considerente, in temeiul disp. art. 1491 alin. 9 C.proc.pen., se va respinge propunerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism  Directia Nationala Anticoruptie.
(Sursa: Motivarea Tribunalului Bucuresti)

Decizia Tribunalului Bucuresti urmeaza sa fie analizata de Curtea de Apel Bucuresti care va confirma sau va infirma solutia.