Guvernul CDR se întruneşte după gratii

Sorin Dimitriu

Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti, a fost reţinut ieri de procurorii DNA pentru că a pretins taxe de protecţie angajaţilor săi. El a condus FPS în guvernarea ţărănistă.

Procurorii susţin că Sorin Dimitriu împreună cu alţi doi complici au ameninţat opt angajaţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti că îi concediază dacă nu cedează o parte din salariu, reprezentând sume cuprinse între 30% şi 70% din venitul lunar al acestora. Acesta îi obliga, de asemenea, să semneze lunar un contract de sponsorizare prin care să se justifice banii.

Pe lângă preşedintele instituţiei au mai fost reţinuţi şi doi dintre subordonaţii săi, respectiv Dan-Gabriel Mihuţ, director general al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB), şi Gabriela Dumitriu, consilier al preşedintelui. Procurorii îi acuză pe Sorin Dimitriu şi Gabriela Mihuţ de comiterea a opt infracţiuni de şantaj în formă continuată şi trei infracţiuni de abuz în serviciu. Cea de-a treia persoană implicată în scandal, consiliera Gabriela Dumitriu, este cercetată, de asemenea, că şi-ar fi şantajat colegii.

Taxe de 70.000 de euro

Anchetatorii au stabilit că, în decurs de doi ani, cei trei inculpaţi au reuşit să stoarcă de la angajaţi peste 300.000 de lei, echivalentul a circa 70.000 de euro. Cine a refuzat să cotizeze cu taxă de protecţie a fost pus pe făraş. Aşa au păţit trei dintre şantajaţi, care au fost concediaţi în momentul în care şi-au cerut integral leafa. Procurorii anticorupţie au dispus ieri reţinerea celor trei pentru 24 de ore, cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile. În urmă cu trei ani, Dimitriu a mai fost acuzat de tranzacţii suspecte în „afacerea Romexpo", complexul expoziţional din Capitală aflat în gestionarea Camerei de Comerţ.

Atunci, vicepreşedinţii instituţiei, Nicolae Vasile şi Ioan Badea, au solicitat demisia de onoare a preşedintelui Sorin Dimitriu, pe care l-au acuzat de nerespectarea intereselor instituţiei pe care o conduce. Cei doi oficiali şi-au prezentat demisiile în semn de protest faţă de modul în care Dimitriu a gestionat patrimoniul instituţiei. Astfel, Camera de Comerţ Bucureşti a cesionat cu titlu gratuit către Camera de Comerţ şi Industrie a României cele 35 de procente pe care le deţinea la Romexpo, o firmă care înregistra pe-atunci un profit net anual de circa 6 milioane de euro. Sorin Dimitriu, actualul preşedintele al Camerei de Comerţ din Bucureşti a fost, în perioada 1997-1998, în guvernarea CDR, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat (FPS). 

Tun de 200 de milioane de dolari

Sorin Dimitriu, membru PNŢCD la acea vreme, a fost preşedinte al FPS şi ministru al Privatizării în primii doi ani de mandat ai preşedintelui Emil Constantinescu. După ieşirea din viaţa politică, o vreme a fost raportor al Uniunii Europene pe probleme de metalurgie, specialitate unde preda cursuri la facultatea de profil a Universităţii Politehnica din Bucureşti. Gabriel Mihuţ a fost şi el director în FPS.

În mandatul lui Dimitriu, FPS a vândut grupului francez Lafarge conglomeratul producător de ciment Romcim. Această tranzacţie a fost una dintre cele mai contestate privatizări ale regimului Constantinescu.

Mai exact, Lafarge a devenit acţionar majoritar în 1997, atunci când a plătit peste 200 de milioane de dolari. La scurt timp, pe fondul neînţelegerilor din coaliţia guvernamentală a vremii respective, Sorin Dimitriu a fost înlocuit de la şefia FPS cu Radu Sârbu. Din 2008, Sorin Dimitriu este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Funcţii în familie

Sorin Dimitriu are un frate geamăn, Andrei (foto), care acum este directorul Ateneului Român. În guvernarea CDR, Andrei Dimitriu a fost preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune.

Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan, legaţi de caltaboş

Alţi doi foşti ministri în perioada de guvernare a Convenţiei Democratice (1996 - 2000) au mari probleme cu Justiţia. Decebal Traian Remeş, fost ministru al Finanţelor în acea perioadă, şi Ioan Avram Mureşan, fost ministru al Agriculturii, ambii ţărănişti în perioada  exercitării mandatului, au primit câte trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Caltaboşul". Alături de ei a fost condamnat şi omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, la un an şi jumătate de închisoare, tot cu executare.

Cei trei au fost condamnaţi după ce procurorii anticorupţie l-au acuzat pe Remeş, devenit ministru liberal al Agriculturii în guvernul Tăriceanu (2004 - 2008), că a primit caltaboşi şi ţuică în valoare de 1.500 de lei, dar şi 15.000 de euro de la Ciorbă. Fostul ministru Decebal Traian Remeş este judecat de instanţa supremă pentru trafic de influenţă. Remeş este acuzat că, în calitate de ministru, i-ar fi promis lui Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Ioan Avram Mureşan, facilitarea participării la anumite licitaţii.

În schimb, Remeş ar fi acceptat de la Ciorbă diverse cantităţi de caltaboş, ţuică, dar şi suma de bani. Omul de afaceri Ciorbă Gheorghe i-ar fi oferit, prin intermediul lui Mureşan, ministrului Agriculturii, şi un autoturism de lux marca Audi Q7, fiind extrem de interesat în câştigarea unei licitaţii de la Râmnicu Vâlcea.

Scandalul de corupţie a dus la demisia lui Decebal Traian Remeş din fruntea Ministerului Agriculturii, la 11 octombrie 2007. Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan au fost filmaţi de procurorii DNA, la 27 iulie 2010, într-un local din Dorobanţi.

Mureşan i-ar fi dat atunci şpagă lui Remeş 15.000 de euro. Remeş şi Mureşan susţin că filmul prezentat de procurorii DNA este trucat. Ei au solicitat expertize audiovideo, dar au renunţat din cauza preţului de 250.000 de euro.

Mureşan mai are o condamnare

Ioan Avram Mureşan mai are însă o condamnare în primă instanţă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a primit şapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri, hotărârea putând fi contestată la Completul de cinci judecători. În acest dosar, el a fost acuzat că, pe vremea când era ministru al Agriculturii în guvernarea CDR, ar fi scos ilegal din rezerva de stat 5.000 de tone de ulei, în favoarea unei societăţi private.