Adevarul.ro

Artişti consacraţi din generaţia de aur vorbesc despre „căderea în uitare“, acuzând radiourile şi casele de producţie.  Moartea Mădălinei Manole a lansat o întrebare care persistă: sunt radiourile şi casele de producţie vinovate de marginalizarea unor artişti din vechea generaţie?

„De ce s-a golănit muzica?", se întreba, retoric, Tudor Octavian, vineri dimineaţă, la Realitatea TV, invocând invazia de „cântăreţe" care promovează nu vocea, ci „chiloţeii". „Gestul ei (sinuciderea Mădălinei Manole - n.r.) poate fi interpretat ca o palmă dată situaţiei prezente, când tot felul de piţipoance se perindă pe ecran", a declarat şi psihologul Aurora Liiceanu în „Adevărul".

Citiţi şi:

Dan Negru deplânge muzica uşoară din România

Titus Andrei: „Când va fi să mă retrag, de aici voi pleca!"
VIDEO Muzica uşoară nu vrea să moară

Nu s-au adaptat

Folkistul Victor Socaciu a tras şi el o tristă concluzie: „Noi nu ne-am adaptat acestor vremuri". Gheorghe Gheorghiu vorbeşte despre „marginalizarea" artiştilor din generaţia sa în favoarea „piţipoancelor din muzică" şi dă vina pe radiouri. „Eu compun muzică romantică, vreţi să spuneţi că nu mai sunt oameni romantici, că publicul românesc vrea numai fete din «Playboy» care se culcă cu o sută de bărbaţi şi apoi se apucă de cântat?" se întreabă solistul.

„În 2008, am fost pe locul opt în Top România Actualităţi: 80 de ani de radio. Publicul vrea muzică romantică, dar nu vor băieţii de la radiouri care fac playlisturile după muzica pe care o ascultă ei în cluburile unde beau până dimineaţa", mai spune Gheorghiu. „În Italia, muzica uşoară italienească este foarte ascultată. Publicul ia ce i se dă. Dacă îi dai de zece ori pe zi o melodie, normal că devine hit", explică solistul situaţia actuală. Carmen Rădulescu, solistă de succes în anii '80, a fost, ca şi Mădălina Manole, muza care l-a inspirat Şerban Georgescu.

Între ea şi compozitor a existat o relaţie de dragoste care a durat trei ani. La două luni după despărţirea de Carmen Rădulescu, Şerban Georgescu a întâlnit-o pe Mădălina. În mediile profesionale s-a vorbit s-a vorbit de rivalitate între cele două, dar solista neagă speculaţiile, afirmând că, dimpotrivă, ea şi Mădălina au devenit prietene. Carmen Rădulescu povesteşte cum numele ei a dispărut din spaţiul public.

„La începutul anilor '90, am fost marginalizată pentru că mulţi au vrut să lovească în Şerban Georgescu. Apoi, marginalizarea s-a făcut încet, nu doar cu mine, ci cu mai toţi artiştii din generaţia mea. Ce i s-a spus Mădălinei mi s-a spus şi mie, şi lui Gabriel Dorobanţu, şi lui Adrian Daminescu: nimeni nu riscă să investească într-un produs muzical care să stea pe rafturi. Pomenind-o pe Mădălina - Dumnezeu s-o odihnească - vorbeam deunăzi cu Gabi Dorobanţu şi Viorela Filip că noi am fost aruncaţi la gunoi înainte de a putrezi. Dar oricât de frustrat profesional ai fi, nu e un motiv să-ţi iei viaţa", a declarat Carmen Rădulescu.

Mirabela - albume multe, bani mai puţini

Mirabela Dauer a scos 10 albume din 1990 şi până în prezent. Se declară mulţumită şi explică acest succes, chiar dacă nu se compară cu cel de dinainte de 1989: „Eu prefer să lucrez cu case de producţie mici. Nici banii nu sunt mulţi, dar au fost oameni serioşi, mă apreciază, iar eu îi respect. Cei de la casele de producţie mari sunt fiţoşi, cultivă kitsch-ul şi n-au studii muzicale. Sunt nişte băieţi care au plecat de la coada calului şi acum stabilesc trenduri", declară artista. „Radio România Actualităţi nu ne mai difuzează de multă vreme. Eu nu am primit de la ei niciun premiu în 40 de ani de activitate, dar nu sufăr. Publicul mă vrea, mulţumesc lui Dumnezeu", a concluzionat artista.

Marius Ţeicu deplânge lipsa promovării artiştilor „dinozauri". „Posturile de radio şi TV merg pe principiul că publicul lor are între 16 şi 35 de ani şi atunci, noi, «dinozaurii», nu mai putem fi incluşi în programele lor. Dar dacă deschizi acum netul şi scrii Marius Ţeicu, numai pe YouTu­­be găseşti peste 150 de filmuleţe postate de oameni. Nu cred că pe net sunt bunicii noştri... Iată dovada că şi tinerii sunt interesaţi", declara compozitorul şi solistul într-un interviu pentru „Adevărul".

Nici Rolling Stones nu mai e ce a fost

Dan Popi (foto), director Casa de producţie Catmusic, explică dilema artiştilor care au un public fidel, dar care nu prezintă interes pentru marile case de discuri: „Nu te poţi aştepta ca Radio 21 să difuzeze Corina Chiriac. Cine difuzează Corina Chiriac? Radio România. Aici greşesc şi artiştii, pentru că nu-şi înţeleg poziţionarea. Dacă o casă de discuri nu are un debuşeu media pentru un anumit produs, e normal să nu-l facă.

Aceste produse există, dar nu mai sunt mainstream. Însă nici Tom Jones nu mai e mainstream. Nici Rolling Stones nu se mai difuzează la posturile comerciale. Aşa e viaţa: faci muzică, ai nişte hituri, iar dacă sunt bune trăieşti de pe urma lor până mori. Dar nu poţi avea pretenţia să fii în mainstream până la adânci bătrâneţi. Excepţiile gen Madonna sunt rare", a declarat Popi într-un interviu pentru „Adevărul".

Drama artistului: „Nu eşti artist veşnic"

Invitat joi seara la emisiunea „Sinteza zilei", de la Antena 3, psihologul Tudorel Butoi, a făcut câteva remarci despre condiţia artistului în general şi despre posibilele cauze ale suferinţei sufleteşti care au determinat-o pe Mădălina Manole să se sinucidă.

„Nu eşti artist veşnic, asta e o mare dramă a artistului. Artistul nu se află în centrul unei protecţii pe care o merită şi se trezeşte dintr-o dată cu un suflet gol. Pentru mine, acest cântec («Suflet gol» - n.r.) este adevăratul testament artistic al Mădălinei Manole. Acestă fetiţă cântă de la 15 ani numai cântece triste, de un dramatism extraordinar, cântă despre pierderea iubirii, pierderea încrederii. La 15 ani trebuia să fie într-o vervă extraordinară! La ea totul, absolut totul, este dramatizat şi ea pune atâta dramatism în interpretare... Şi atunci noi toţi ne-am văzut cândva, în dramele ei, pierderile noastre personale", crede psihologul.

Consilierea, o necesitate

Acesta susţine că, din punctul său de vedere, consilierea psihologică nu este un moft, ci chiar este necesară în multe cazuri. „Din punctul de vedere al egoismului Mădălinei, ea şi-a rezolvat problema. Dar toţi ceilalţi? De aceea noi ar trebui să reflectăm mai mult la maniera în care comunicăm între noi, în care ne împărtăşim necazurile, ne împărtăşim gândurile. Consilierea psihologică nu mai este un moft. Consilierea juridică ţi-a dat-o proprietatea: toată lumea se bate prin tribunale şi prin instanţe. La fel, protecţia stomatologică, avem o grijă excelentă faţă de «smile».

Mai este protecţia faţă de suflet şi este un îndemn pentru oamenii care ne ascultă: să bată la uşa cabinetului de psihologie, acolo vor găsi ceea ce caută într-un fel sau altul. E dramatic, este greu să reaşezi cărţile bibliotecii care au căzut pe jos, dar merită să încerci", a completat psihologul.

„Ştiţi că sufletul doare?! Sufletul doare, toţi am trăit experienţa aceasta. Mi se pare că acestă privighetoare a cântat într-o colivie mult prea strâmtă: poate fi familia, poate fi societatea, poate fi protecţia", a conchis psihologul.