Boala care l-a răpus pe Steve Jobs: cancerul pancreatic

adevarul

Publicat: 06.10.2011 09:15

Ultima actualizare: 09.08.2022 15:01

Steve Jobs în 2011 şi în 2003, când a fost diagnosticat cu cancer de pancreas FOTO: Reuters

În 2003, fondatorul Apple, Steve Jobs, a fost diagnosticat cu cancer la pancreas. Deşi medicii i-au oferit o perspectivă sumbră, doar câteva luni de trăit, Steve Jobs a reuşit să înfrunte boala încă şapte ani. A pierdut, însă, lupta pe 5 octombrie 2011.

Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual, 216.000 de cazuri noi de cancer pancreatic sunt depistate. În 2003, Steve Jobs a fost unul dintre acestea. Însă, diagnosticului lui nu a vizat cea mai răspândită formă de cancer la pancreas, cea care l-a ucis pe actorul american Patrick Swayze.

Steve Jobs a fost depistat cu cancer pancreatic de celule insuliţă, o formă rară a afecţiunii.

În cazul lui Jobs, celulele canceroase au produs un exces de insulină care a dus la scăderea severă a glicemiei, a declarat medicul John Chabot din cadrul Centrului Medical al Universităţii Columbia, din SUA. Printre simptome afecţiunii se numără frisoane, ameţeală, vărsături, pierderea cunoştinţei,schimbări neuropsihice, irascibilitate, apatie şi confuzie.

Cancerul pancreatic este clasificat în funcţie de partea pancreasului pe care o atinge, fie este vorba de zona care produce enzimele digestive (exocrină), fie cea care produce insulină sau alţi hormoni (endocrină).

Boala lui Steve Jobs a intrat în cea de-a doua categorie. Celulele insulare din pancreas furnizează mulţi hormoni, inclusiv insulină, care ajută la reglarea glicemiei. Când aceste formaţiuni celulare devin canceroase, ele pot produce prea mulţi hormoni care determină creşterea tumorilor maligne.

Indiferent de forma cancerului de pancreas, speranţa de viaţă este mică: mai puţin de 5% dintre persoanele diagnosticate depăşesc cinci ani de trai, potrivit datelor OMS. Steve Jobs a reuşit să trăiască şapte.

Boala trece, deseori, neobservată, având puţine simptome în stadiile incipiente. De aici provin şi şansele mici de supravieţuire în rândul bolnavilor de cancer de pancreas, dat fiind că mulţi sunt diagnosticaţi în etapele tardive.

Simptome

La majoritatea pacienţilor, simptomele apar abia când cancerul s-a extins şi către alte organe. Printre primele semne ale afecţiunii se numără pierderea în greutate, icter, durere şi balonare abdominală. Acestea sunt însoţite de greţuri, diaree şi steatoree (grăsimi în scaun).

Scăderea ponderală merge mână-n mână cu pierderea apetitului, dar şi creşterea glicemiei, mai cu seamă în cazul cancerului pancreatic de celule insuliţă, unde este afectată acea zonă a pancreasului care produce insulină şi alţi hormoni.

În cazul formei rare a afecţiunii, tumora malignă poate genera mai multe simptome, în funcţie de hormonii pe care îi eliberează.

1. Excesul de insulină, sau insulinomul, duce la transpiraţii, anxietate, dureri de cap şi pierderea cunoştinţei din cauza scăderii severe a glicemiei.

2. Excesul de glucagon, sau glucagonomul, se manifestă prin diaree, sete sau urinare excesivă şi pierdere în greutate.

3. Excesul de gatrină, sau gastrinomul, produce dureri abdominal, ulcere gastrice care nu se vindecă, reflux gastro-esofagian şi scădere ponderală.

4. Excesul de somatostatin, sau somatostatinom, se manifestă prin pierdere în greutate, durere abdominală şi scaun cu grăsimi nedigerate.

5. Excesul de peptid vasoactiv intestinal, sau vipomul, cauzează crampe abdominale, diaree apoasă şi eritem facial.

Din păcate, doar un număr mic din bolnavii de cancer de pancreas prezintă simptome care pot duce la un diagnostic precoce. De altfel, un studiu arată că din 305 pacienţi, doar o mică parte a raportat simptome. 4% din bolnavi au resimţit un dezgust brusc faţă de alimentele preferate cu şase luni înainte de punerea diagnosticului de cancer, 5% au raportat pierderea apetitului, senzaţia de saţietate precoce în timpul mesei sau o slăbiciune profundă, iar doar 1% din bolnavi au avut episoade acute de pancreatită cu şase luni înainte de depistatea cancerului.

Factori de risc

Problemele maligne ale pancreasului încă nu au fost soluţionate de oncologii de la nivel internaţional, dar ca oricărei forme de cancer, şi cel pancreatic este determinat de anumite riscuri la care se supune individul.

1. Printre primii factori de risc se numără predispoziţia genetic, între 5% şi 10% din pacienţii diagnosticaţi având un membru în familie care a suferit, la rândul lui, de cancer pancreatic.

2. Funcţia pancreasului de producţie a insulinei, alterată în boala malignă, este afectată şi în cazul diabetului. Motiv pentru care pacienţii care suferă de diabet zaharat au un risc mai mare de a dezvolta cancer pancreatic, informează Institutul Naţional pentru Cancer, din Statele Unite ale Americii.

3. Fumatul este un al factor de risc pentru dezvoltarea bolii. Datele OMS arată că fumatul este responsabil de 30% din cazurile de cancer pancreatic.

4. Obezitatea şi sedentarismul au fost identificate în urma unui studiu realizat pe 88.000 de asistente cu indicele de masă corporală peste 30, deci declarate obese, care au manifestat un risc mai mare de apariţie a cancerului de pancreas. Cele care făceau sport şi-au redus predispoziţia la jumătate.

5. Pancreasul fiind esenţial în reglarea nivelului de zahăr din sânge, determinat de alimentaţie, face ca dieta să fie un element important în rândul factorilor de risc. Un regim bogat în grăsimi şi în care, mai ales procesată, a fost legat de apariţia cancerului pancreatic în mai multe studii.

Tratament

Principalele forme de tratament sunt intervenţiile chirurgicale de extirpare a tumorii, radioterapia şi chimioterapia. Metoda chirurgicală prevede îndepăratea ţesutului bolnav, fie că este vorba de o parte din pancreas, a întregului organ, precum şi a unei părţi din stomac şi din intestinal subţire, a splinei dar şi a ganglionilor limfatici din apropiere. Radioterapia, internă sau externă, presupune utilizarea razelor X pentru a ucide celulele canceroase şi a pe stopa multiplicarea. Chimioterapia se efectuează prin injectarea intravenoasă sau intramusculară a unor substanţe care opresc creşterea celulelor canceroase.

FOTO: Institutul Naţional pentru Cancer, din SUA (www.cancer.gov)