Ce consecinţe poate avea consumul de organisme modificate genetic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cei care se opun culturilor modificate genetic spun că ele sunt toxice şi că favorizează apariţia alergiilor. Efectele organismelor modificate genetic asupra sănătăţii umane trebuie studiate însă mai mult.

Organismele modificate genetic (OMG) pot fi plante sau animale ale căror caracteristici genetice au fost modificate în laborator, pentru a le creşte rezistenţa la secetă, la dăunători, la ierbicide puternice, la salinitate, la aciditatea crescută a solului sau la temperaturi scăzute. Alteori, scopul modificării genetice este de a modifica proprietăţile nutritive ale unor culturi. De exemplu, poate fi crescut conţinutul de proteine, de vitamine ori de acizi graşi al unor cereale, poate fi mărită concentraţia de lecitină din soia sau pot fi obţinute cereale fără gluten.

Tehnologia prin care se obţin organismele modificate genetic este numită „biotehnologie modernă", „inginerie genetică", „inginerie genică" sau „tehnologie moleculelor recombinate de ADN".

Menţionarea lor pe etichetă, nu mereu obligatorie

În Europa, pot fi cultivate doar anumite tipuri de organisme modificate genetic, iar produsele care le conţin trebuie să aibă această informaţie pe etichetă. Există însă o situaţie în care producătorii nu sunt obligaţi să menţioneze dacă alimentul conţine OMG: când cantitatea de OMG nu depăşeşte 0,9% din totalul ingredientelor. De exemplu, lecitina din soia care se găseşte în ciocolată poate proveni din soia modificată genetic, iar această informaţie poate să nu se regăsească pe eticheta produsului atâta vreme cât concentraţia ingredientului în cauză este mai mică de 0,9%. Lecitina este folosită ca emulgator -asigură o textură omogenă alimentului.

Organismele modificate genetic se pot găsi şi în alimentele neambalate pe care le cumpărăm sau în preparatele de la restaurant ori de la fast-food.

Efectele, necunoscute încă

Majoritatea organismelor modificate genetic sunt cultivate în SUA. Europenii sunt mai circumspecţi cu privire la efectele pe care le-ar putea avea asupra sănătăţii, dar şi în legătură cu impactul pe care-l au asupra ecosistemului. Au fost publicate de-a lungul timpului mai multe studii care semnalau o serie de efecte negative ale consumului de organisme modificate genetic, dar metodologia lor a fost adeseori contestată.

Citeşte şi:
Ingrediente care fac salata mai puţin sănătoasă

Este celebru cazul biochimistului şi nutriţionistului de origine maghiară Arpad Pusztai, de la Institutul de Cercetare „Rowett" din Aberdeen, Scoţia, care şi-a pierdut slujba după ce a prezentat, în cadrul unei emisiuni, o cercetare personală legată de efectele unui soi de cartofi modificaţi genetic. Acesta a spus că mai multe organe ale unor şoareci de laborator hrăniţi cu cartofii s-au atrofiat: ficatul, inima, testiculele şi creierul. Biochimistul a observat şi o serie de modificări structurale ale globulelor albe din sânge care cresc vulnerabilitatea la infecţii, precum şi inflamaţii la nivelul unor ţesuturi, cum ar fi pancreasul şi intestinele. Ulterior, o echipă de cercetare din China a reprodus experimentul, dar cu roşii modificate genetic în loc de cartofi, şi nu a observat niciuna dintre modificările menţionate de Arpad Pusztai.

Rezistenţa la antibiotice, un alt posibil risc

Producătorii de organisme modificate genetic foosesc uneori gene care cresc rezistenţa la anumite antibiotice. Există specialişti care cred că această rezistenţă poate fi transmisă bacteriilor din tubul digestiv al omului. Prin urmare, un alt risc posibil pentru sănătate ar fi creşterea rezistenţei la antibiotice. Producătorii susţin însă că transferul acestor gene din alimente în bacteriile din intestine este foarte puţin probabil.

Ceea ce se poate spune cu certitudine în prezent este că trebuie să treacă mai mulţi ani pentru a putea vedea efectele consumului de organisme modificate genetic asupra sănătăţii umane.

Scapă de pistrui cu cele mai bune remedii naturale!

Pot favoriza noi alergii

Singurul efect advers necontestat de lumea ştiinţifică este riscul mai mare de alergii. Proteinele cu care sunt îmbogăţite uneori cerealele pot să provoace reacţii alergice. Un exemplu în acest sens este soia îmbogăţită cu metionină, o proteină care poate produce alergii.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite