Ingrediente care fac salata mai puţin sănătoasă

Ne amăgim crezând că mâncăm sănătos dacă adăugăm peste legume şi peste zarzavaturi sosuri din comerţ, care conţin adesea aditivi alimentari şi care sunt bogate în calorii.

Chiar dacă avem obiceiul să mâncăm des salate nu înseamnă, în mod automat, că ne hrănim echilibrat şi că suntem feriţi de probleme de sănătate. O salată poate fi la fel de nocivă ca o porţie de cartofi prăjiţi dacă o preparăm cu sosuri nesănătoase ori dacă nu ştim să combinăm corect ingredientele.

Ce amestecuri sunt indigeste

O salată gustoasă, dar deloc sănătoasă este cea cu şuncă/bacon şi cu cartofi, pe care o găsim în majoritatea hipermarketurilor, la raionul de preparate gătite.

Dincolo de aditivii alimentari pe care îi poate conţine mezelul, combinaţia de amidonoase (indiferent de modul în care sunt preparaţi cartofii) cu proteine de origine animală este indigestă. După consumul unei astfel de salate, riscăm să ne confruntăm cu dureri de burtă.

Dacă la acest amestec se adaugă maioneză, aşa cum se obişnuieşte, digerarea salatei va fi cu atât mai îndelungată şi mai dificilă, iar riscul de a ne confrunta cu tulburări digestive - mult mai mare.

„Aşa-zisele salate de boeuf sau à la russe, foarte populare, sunt combinaţii nerecomandate între amidonoase, legume fierte, grăsimi (se foloseşte în special uleiul de floarea-soarelui proinflamator, cu exces de Omega 6), carne şi ouă", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Teoretic, şi salata de ton este o combinaţie nerecomandată, deoarece amidon conţin şi boabele de porumb. Proteinele din peşte sunt însă uşoare, ele digerându-se mai rapid decât cele din carnea de porc şi de pui.

Încadrat incorect la categoria „salate" în anumite restaurante de la noi, amestecul de paste cu şuncă sau cel de paste cu ton face şi el parte din categoria combinaţiilor nerecomandate de nutriţionişti.

Din dorinţa de a face salata mai săţioasă, unele persoane adaugă ou fiert şi carne peste legume. Pentru ca digestia să nu aibă de suferit, ultimele două ingrediente nu ar trebui consumate însă în amestec.

Citeşte eticheta sosurilor din comerţ!

Multe dintre dressingurile pe care le găsim în magazine includ un cocteil de aditivi alimentari nocivi pentru sănătate şi pot fi, totodată, adevărate bombe calorice, deoarece conţin adeseori zahăr, sirop de glucoză sau alţi îndulcitori.

Ar trebui, de asemenea, să verificăm pe etichetă dacă sosul ales conţine grăsimi hidrogenate sau arome de fum, pentru că şi aceste două ingrediente se numără printre cele care pot face o salată mai puţin sănătoasă.

Chiar şi oţetul pe care-l adăugăm salatelor poate conţine conservanţi (sulfiţi) şi coloranţi (cel balsamic ar putea avea caramel). Oţetul de mere nefiltrat şi nepasteurizat (cu aspect tulbure şi depuneri pe fundul sticlei) şi oţetul balsamic sunt opţiuni mai sănătoase decât cel obişnuit.

Atenţie ar trebui să acordăm şi muştarului, folosit în unele sosuri pentru salate, cum ar fi cel pentru salata Caesar. Unele sortimente de muştar din comerţ conţin acidifianţi (acid citric E330), agenţi de îngroşare (guma xantan E415 sau guma arabică E414), coloranţi, sare şi zahăr în cantitate mare şi chiar grăsimi parţial hidrogenate.

Reţeta autentică de muştar conţine apă, boabe de muştar, condimente naturale (hrean, curcuma etc.), oţet natural şi miere naturală.
O opţiune mult mai sănătoasă ar fi sosurile preparate acasă, din ingrediente naturale.

Maioneza preparată din ouă ecologice, iaurtul (probiotic, de preferat), uleiul de măsline presat la rece, zeama de lămâie, sosul de roşii proaspete şi alte legume pasate sunt ingrediente recomandate pentru salate.

Cuburile de carne prăjită, de evitat

O altă metodă sigură de a transforma salata într-un preparat nesănătos este să-i adaugi bucăţi de carne prăjită. Dacă mănânci la restaurant, este un lucru cert că la prăjit s-a folosit ulei de floarea-soarelui, care la temperaturi înalte generează sunstanţe toxice, cancerigene, numite acrilamide.

Soluţii mai sănătoase pentru prăjit sunt uleiul de măsline şi uleiul de palmier nehidrogenat (nerafinat). Dar mai indicat ar fi să optăm pentru cuburi de carne fiartă sau înăbuşită.

Chiar şi verdeţurile pe care le folosim în salate pot să fie mai puţin hrănitoare decât credem. De exemplu, unii nutriţionişti sunt de părere că salata iceberg, îndrăgită de multe persoane pentru textura ei foarte crocantă, ar avea mai puţini nutrienţi decât salata verde obişnuită.

„Nu am o analiză exactă, dar, de regulă, soiurile selecţionate, aşa cum este cel al salatei iceberg, sunt mai puţin nutritive. Ele au însă avantajul că rezistă mai mult timp la raft", spune profesorul Mencinicopschi.

Găsim acest tip de salată în toate hipermarketurile, gata tocată şi ambalată în pungă. Ea seamănă cu varza, frunzele formând buchete strânse.

Uleiul rafinat, neindicat

Pentru ca o salată să fie cu adevărat sănătoasă şi hrănitoare, ar trebui să folosim întotdeauna uleiuri extravirgine, presate la rece. Calităţile nutriţionale ale celor rafinate sunt mult mai reduse.

Poate avea multe calorii

Ne putem îngrăşa chiar şi mâncând numai salată dacă o preparăm cu smântână, brânză, maioneză şi crutoane în exces. Chiar şi uleiurile vegetale (măsline, seminţe de in) au un aport energetic destul de ridicat.

„Dacă nu suntem atenţi la ingredientele pe care le folosim, putem face ca valoarea energetică a salatei să fie aceeaşi cu a unei ciocolate", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Iată câte calorii putem adăuga salatei cu aceste ingrediente:

- 100 g smântână cu 12% grăsime - 130 de calorii

- 100 g smântână cu 25% grăsime - 240 de calorii

- 100 g brânză grasă de vacă - 285 de calorii

- 100 g brânză feta - 260 de calorii

- 100 g brânză slabă de vacă - 80 de calorii

- 100 g maioneză din ou preparată acasă - 740 de calorii

- 100 g maioneză light - 270-330 de calorii (în funcţie de marcă)

- o jumătate de ceaşcă de crutoane - 100 de calorii

- 1 ml ulei vegetal (orice tip) - 8-9 calorii