«De mâine, renunţ la fumat!»

Renunţarea definitivă la fumat pare, de cele mai multe ori, o misiune imposibilă. În realitate, oricine poate scăpa de acest obicei, chiar dacă efortul nu este egal la toate persoanele. Trebuie să ai un motiv bun şi să fii conştient de rolul pe care îl joacă ţigara în viaţa ta. În acest fel şi cu puţin ajutor din partea ştiinţei, trecerea la o viaţă fără tutun va fi un drum cu un singur sens.

Citeşte şi:
De ce ţigara electronică menţine viciul?

A scăzut numărul fumătorilor

Cele mai recente statistici arată că 26,1% din populaţia României fumează, proporţie în uşoară scădere faţă de 2009, când 30% din români erau fumători. Similar mediei europene, principalul motiv care stă în spatele renunţării la fumat este grija pentru sănătate, urmat de senzaţia de saţietate („Mi-a ajuns!") şi, pe locul al treilea, de criza economică.

În medie, un mare fumător „arde" lunar aproximativ cinci milioane de lei vechi, iar la această sumă se adaugă dobânda pe termen scurt, mediu şi mai ales lung, constând în bolile provocate de fumat. Majoritatea fumătorilor sunt conştienţi de riscurile la care se expun prin acest obicei, dar fie nu pot renunţa la viciu, fie şi-l asumă pentru plăcerea instantanee pe care o oferă dependenţa de nicotină. Problema este că această dependenţă produce efecte durabile şi grave.

Creşte riscul de infarct

Alături de alimentaţia nesănătoasă, de sedentarism, de consumul de alcool şi de poluare, fumatul este factor de risc pentru o mulţime de boli. Cu câteva excepţii, este greu de spus cât la sută din efectele nocive pot fi atribuite fiecăruia dintre obiceiurile nesănătoase. Însă mecanismele prin care acţionează fumul de ţigară sunt dovedite. Studiile confirmă în repetate rânduri asocierea între fumat şi bolile cardiovasculare, cauza numărul 1 de mortalitate la nivel global. Boala coronariană, boala arterială periferică, infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral sunt mai frecvente la fumători din cauza aterosclerozei. Substanţele din fumul de ţigară intensifică procesul inflamator la nivelul pereţilor arteriali, stimulează oxidarea colesterolului „rău" şi formarea trombilor, iar toate acestea favorizează îngustarea şi blocarea arterelor.

Milioane de victime prin boli pulmonare

În privinţa afecţiunilor bronhopulmonare, apare fenomenul de stigmatizare, pentru că, în 9 cazuri din 10, sunt boli despre care se spune că ţi le-ai făcut „cu mâna ta", fumând. La fiecare 30 de secunde, un om moare de cancer bronhopulmonar, iar în fiecare clipă, sute de milioane fac eforturi să respire, din cauza bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC). Toxinele din fumul de ţigară cresc stresul oxidativ la nivelul celulelor bronhopulmonare, deschid mici „porţi" în membrana acestora şi induc modificări chiar şi în ADN-ul celular. Dacă până acum, BPOC era considerată o boală a vârstnicilor, mai nou, ea afectează şi persoanele de 40-65 de ani.

Femeile renunţă la fumat mai greu decât bărbaţii

De la riduri la malformaţii congenitale

Substanţele nocive din fumul de ţigară ajung în tot corpul, crescând gradul de inflamaţie şi prevenind repararea naturală a ţesuturilor. Studiile japoneze publicate în 2009 în „Journal of Dermatology" arată că fumul de ţigară scade capacitatea fibroblaştilor de a produce colagen, motiv pentru care persoanele care fumează se ridează mai mult şi mai repede. În sarcină, fumatul activ sau pasiv afectează dezvoltarea sistemului nervos central al fătului, putând duce la malformaţii. Mai mult, nicotina traversează bariera fetoplacentară, provocând vasoconstricţie şi scăzând astfel oxigenarea şi hrănirea fătului, motiv pentru care plasturii cu nicotină nu sunt cea mai bună soluţie pentru femeile care vor să renunţe la fumat în timpul sarcinii.

Mituri despre fumat

FALS «Fumatul te ajută să te menţii suplu»  Studiile realizate anul acesta la Şcoala de Sănătate Publică din Suedia arată că bărbaţii şi femeile care fumează au circumferinţa taliei mai mare comparativ cu nefumătorii. Este adevărat însă că întreruperea fumatului creşte apetitul şi, în plus, unele persoane tind să înlocuiască ticul de a fuma cu cel de a ronţăi dulciuri.

PARŢIAL ADEVĂRAT «Fumatul ne ajută să ne concentrăm sau să ne relaxăm» Este adevărat că nicotina stimulează activitatea neuronală, dar explicaţia acestor percepţii stă mai degrabă în faptul că gestul de-a aprinde o ţigară a devenit parte a unui ritual de inducere a concentrării sau a relaxării. Mai mult, studiile arată că întreruperea fumatului creşte capacitatea de memorare.

Cum otrăveşte aerul tutunul ars

Fumul de ţigară, de trabuc sau de pipă conţine gudron, arsenic, formaldehidă, acid cianhidric, nitrozamine, cadmiu, poloniu şi monoxid de carbon. O ţigară conţine sub 1 gram de tutun, o pipă între 1 şi 4 grame, iar un trabuc între 1 şi 20 de grame. Chiar dacă fumul nu este inhalat, aceste dispozitive sunt toxice prin substanţele care contaminează aerul inspirat. În plus, ele provoacă dependenţă prin nicotina care se absoarbe prin mucoasa bucală şi prin salivă.

Ce spun statisticile

- În Statele Unite, proporţia fumătorilor care fumează peste zece ţigări pe zi (inclusiv peste 20 de ţigări zilnic) a scăzut de la 40,5%, în 1965, la 13,5% în 2010.
- În Europa*, 35% din bărbaţi şi 25% din femei fumează.
- Cei mai puţini fumători se numără printre nordici (Suedia - 16%), cei mai mulţi în Bulgaria (39%) şi în Ungaria (38%).
- Cei mai mulţi fumători se numără în categoria şomerilor (52%).
- 14,4 ţigări fumează în medie, zilnic, un european şi 15 un român.
- În România, 58% din totalul fumătorilor declară că doresc să se lase de fumat şi 38% au încercat să se lase cel puţin o dată în viaţă.
- Mai puţin de 23% din românii care au încercat să se lase de fumat au apelat la substituenţi de nicotină şi mai puţin de 15% la sfatul unui specialist.
- Românii sunt pe locul al treilea în topul ţărilor cu cele mai multe persoane care nu au fumat niciodată (58%), după Portugalia (64%) şi Malta (59%).
*datele sunt conform Eurobarometrului publicat în 2010 de Comisia Europeană

Specialistul nostru

Dr. Magdalena Ciobanu
medic primar pneumolog Institutul de Pneumologie „Marius Nasta"Coordonatorul Programului Naţional „Stop Fumat"

Organizaţia Mondială a Sănătăţii are o serie de criterii care atestă că fumătorii sunt bolnavi. Unul dintre ele este nevoia compulsivă de ţigări: trebuie neapărat să fumezi, pentru că altfel nu te linişteşti. În România nu mai poţi să spui că nu poţi să te laşi de fumat. Oamenii care sunt sinceri cu ei înşişi şi spun „de fapt, eu nu vreau să mă las de fumat" au şansele cele mai mari să renunţe la fumat la un moment dat, atunci când îşi doresc acest lucru. Numărul fumătorilor români a scăzut semnificativ în ultimii doi ani, iar majoritatea celor care se înscriu în Programul „Stop Fumat" invocă drept cauză preţurile pe care nu şi le mai permit.

Alarmant

Tusea şi expectoraţia, respiraţia dificilă la efort fizic şi răcelile frecvente sunt cauzate de fumat.

Plan de acţiune antifumat

Toată lumea este de acord că fumatul provoacă dependenţă fizică şi psihică. Nicotina este un drog, iar lipsa ei din organism se face simţită printr-un disconfort real, numit sevraj, care nu trebuie subestimat, dar nici supraestimat. Cei care vor să se lase de fumat trebuie să ştie că pornesc pe un drum pe care nu sunt singuri, dar pe care trebuie să îl parcurgă în stil propriu şi bazându-se în primul rând pe resursele proprii. Iar ajutorul specializat din partea medicilor şi psihologilor creşte mult şansele de reuşită. În România, un astfel de ajutor vine din partea Programului Naţional „STOP Fumat", www.stopfumat.eu. Programul este finanţat exclusiv din taxele instituite asupra produselor din tutun şi asigură, gratuit, tratamentul medicamentos. Persoanele înscrise plătesc doar 100 de lei pentru consultaţiile medicale şi consilierea psihologică.

Modificările pulmonare induse de fumat se văd rareori pe radiografie

Dependenţa, codificată genetic

Nouă din zece fumători au deprins acest obicei înaintea vârstei de 18 ani. Curiozitatea, dorinţa de socializare, nevoia de a căpăta încredere şi acceptare în cadrul grupului se numără printre motivele acestui prim gest. Nicotina s-a legat de receptorii din creier, a dus la eliberarea de dopamină şi de serotonină şi a activat circuitele de recompensă implicate în apariţia dependenţei.

Totuşi, unii au fumat mai mult, iar alţii mai puţin. Unii au reuşit să se lase, iar alţii nu. Diferenţele ţin de psihic, dar şi de gene, spun specialiştii: unele persoane prezintă variante genetice care scad rata de metabolizare a nicotinei în organism. Astfel, nicotina va persista mai mult în corp, ei vor simţi nevoia să fumeze mai puţin şi, în plus, vor renunţa mai uşor la ţigară. Pentru ceilalţi, efortul va fi ceva mai mare, dar medicamentele antitutun s-au creat în primul rând pentru ei. Aceste medicamente „păcălesc" receptorii de nicotină din corp, atenuând simptomele.

Mai întâi, înţelege-ţi motivele şi obiceiurile

Renunţarea la fumat începe cu găsirea motivului pentru care vrei să faci acest pas. Indiferent că este vorba de sănătatea proprie sau de cea a familiei ori de bani, este bine să-ţi spui în momentele de cumpănă „Nu mai fumez pentru că...".  Apoi, este important să înţelegi şi să conştientizezi rolul pe care îl joacă ţigara în viaţa ta: care sunt ritualurile, ticurile, momentele în care fumezi. Numai aşa vei putea să ţii sub control pofta de a fuma, atunci când îşi face simţită prezenţa: la cafea, la întâlnirea cu prietenii, după ce-ai dus la capăt o sarcină dificilă şi simţi că „meriţi". Pentru că, dincolo de sevrajul nicotinic, există şi sevrajul social şi gestual - absenţa gestului de a fuma, dorinţa de a retrăi anumite momente pe care le asociai cu ţigara. 

Potrivit psihologilor, pofta de a fuma ţine de context şi este cu totul diferită de nevoia de a fuma. Aceasta reapare la fiecare două-trei ore şi este urmarea faptului că organismul îşi cere doza de drog. Vestea bună este că trece de la sine în 5-10 minute, timp în care trebuie să rămâi calm şi să-ţi găseşti o altă ocupaţie: de exemplu, să bei un ceai cu înghiţituri mici.

Renunţă deodată

Sigur, dacă simţi că nu poţi renunţa deodată la fumat, este de preferat să reduci numărul de ţigări. Atenţie însă! În felul acesta îţi reduci şi şansele de a deveni ex-fumător, spun specialiştii, pentru că acele ţigări puţine vor deveni foarte preţioase pentru tine şi în timp, ele pot creşte ca număr, odată cu evenimentele stresante din viaţa noastră.

Măsuri care descurajează viciul

Măsurile care controlează fumatul includ instituirea de taxe pe tutun, campaniile mass-media antifumat, restricţiile privind fumatul în locuri publice şi programele pentru adulţi privind controlarea sănătăţii. Un studiu publicat vara aceasta în revista americană „Addiction" arată că măsurile antifumat care-i vizează pe adulţi au efecte şi asupra adolescenţilor. În primul rând, tinerii nu mai văd în fumat un obicei de „oameni mari", care maturizează şi creează prestanţă. În plus, dacă părinţii nu fumează, copiii au şanse mai mici să înceapă acest viciu (studiile arată că expunerea copiilor la fumul de ţigară, deci la fumatul pasiv, le poate crea dependenţă de nicotină). Nu în ultimul rând, campaniile emoţionale chiar au efect asupra tinerilor, arată specialiştii. 

Simptome care nu trebuie să te sperie

- Durerile de cap - absenţa nicotinei relaxează vasele de sânge cerebrale, iar lipsa monoxidului de carbon lasă loc oxigenului. Astfel că este posibil să apară senzaţia temporară de ameţeală şi de dureri de cap.
Rezolvarea: paracetamol sau autocontrol.

- Tremor şi transpiraţii - există receptori pentru nicotină şi la nivelul joncţiunii dintre nervi şi muşchi, după cum şi glandele sudoripare sunt influenţate de prezenţa nicotinei. Rezolvarea: băile calde frecvente combat atât tremorul, cât şi transpiraţiile.

- Tuse - purificarea aerului creşte eficienţa cililor din arborele bronşic, formaţiuni care menţin curăţenia la acest nivel. Din acest motiv, unele persoane vor începe să tuşească după întreruperea fumatului, pentru că elimină secreţiile bronşice. Rezolvarea: vizita la medicul pneumolog.
- Insomnie - întreruperea fumatului conservă energia organismului, astfel că este posibil să ai nevoie de mai puţine ore de somn. Rezolvarea: practicarea unui sport ajută la consumarea acestei energii.

Trucuri pentru reuşită

- Stabileşte-ţi ziua din care vrei să renunţi la fumat şi calculează-ţi numărul de ţigări astfel încât să le termini până atunci.
- În cazul femeilor, este de preferat să nu înceapă procesul de renunţare la fumat în perioada premenstruală.
- Atenţie la ţigara electronică! Ea menţine intact comportamentul de fumător şi, implicit, dependenţa psihologică.
- Cere ajutor. Sună la telverde 08008 STOP FUMAT (7867 38628)

Specialistul nostru

Bogdana Bursuc
psiholog clinician, psihoterapeut în cadrul Programului „Stop Fumat"

Este foarte important ca oamenii să plece la drum cu gândul că renunţarea la fumat poate fi o experienţă dificilă. Ei trebuie să ştie că este normal să mai simtă nevoia de a fuma şi să nu se panicheze când acest lucru se întâmplă, să nu îl interpreteze catastrofic, ca şi cum ar fi un indicator că ei nu se pot lăsa. Este normal să resimtă un disconfort biologic şi emoţional, important este cum se comportă în aceste situaţii. Unele persoane evită contextele care se asociau în trecut cu fumatul, cum ar fi întâlnirile cu prietenii fumători. Însă acest lucru este perceput de psihic ca o pedeapsă suplimentară. Mintea lor trebuie să înveţe ceva nou, şi anume că pot face lucruri şi fără să tragă din ţigară.

Răbdare

Manifestările sevrajului ating un vârf în 2-3 zile de la ultima ţigară, după care se „sting" în 3-4 săptămâni.