Adevarul.ro

Ministrul român al apărării Gabriel Oprea va înainta, săptămâna aceasta, pentru dezbateri comisiilor parlamentare pentru apărare şi politică externă decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) privind disponibilitatea Bucureştiului de a găzdui interceptoare Standard, elemente ale scutului american antirachetă, pe teritoriul României.

Ultimul cuvânt va aparţine întregului parlament, care va decide dacă vor fi interceptoare antirachetă pe teritoriul României. Dacă răspunsul va fi favorabil, vor urma negocieri cu SUA pe marginea unui acord tehnic, chiar dacă nu se ştie încă ce atitudine vor avea faţă de o asemenea evoluţie a evenimentelor alţi membri ai NATO, atenţionează Vremia Novostei.

Citiţi şi:

Scutul antirachetă / Lavrov: "NATO şi OSCE sunt ineficiente"

Rogozin: Rusia propune un tango cu NATO,în timp ce NATO ne propune lambada

Rusia şi NATO, în „bătălia doctrinelor“

Este deja evident că Rusia, ţară care nu face parte din Alianţa Nord-Atlantică, manifestă o atitudine precaută faţă de posibila prezenţă a interceptoarelor americane în România, subliniază cotidianul rus.

Decizia privind elementele scutului american antirachetă nu poate fi considerată o victorie, pentru că nu este foarte clar ce câştigă de fapt România, declară politologul român Corneliu Vlad pentru cotidianul rus. În opinia lui, posibila amplasare de interceptoare constituie un mare risc, pentru că face ca teritoriul român să devină o potenţială ţintă a unui atac cu rachetă. În afară de aceasta, nu ar fi fost rău ca România să se consulte cu aliaţii din cadrul NATO înainte de a se grăbi să ia o decizie: în acest caz, trebuie să măsori de şapte ori şi să tai o dată, a mai menţionat politologul.

Decizia CSAT a constituit o surpriză pentru mulţi în România şi chiar în UE. Acum, însă, se dovedeşte că pentru conducerea ţării ea nu a fost deloc o noutate: vicepreşedintele SUA, Joe Biden, care a efectuat o vizită la Bucureşti în octombrie anul trecut, a propus pentru prima dată României să accepte elemente ale sistemului american antirachetă.

Propunerea a căpătat forme concrete în timpul vizitei efectuate la 4 februarie în capitala română de adjunctul secretarului de stat al SUA pentru securitate internaţională Ellen Tauscher, precizează cotidianul rus.

Mai există opinia conform căreia problema amplasării de interceptoare americane în România ţine, de fapt, nu de relaţiile româno-ruse, ci de cele ruso-americane. În acelaşi timp, preşedintele Băsescu susţine cu fermitate că amplasarea de antirachete nu este îndreptată împotriva Rusiei, ci este menită să contracareze alte ameninţări.

Cu toate acestea, fostul ministru român al apărării Teodor Atanasiu, prevede "o perioadă foarte rece în relaţiile cu Rusia", Moscova spunând deja foarte clar că atât SUA cât şi România s-au grăbit cu decizia.

Serghei Lavrov, care a solicitat explicaţii corespunzătoare în legătură cu decizia menţionată, subliniind că amplasarea de interceptoare antirachetă în România constituie o problemă serioasă, care va fi minuţios analizată, iar această temă va fi abordată în cadrul negocierilor pe care Rusia le va avea cu partenerii americani şi europeni, scrie Vremia Novostei.

Nu împărtăşesc opinia celor care consideră că prezenţa interceptoarelor americane în România va putea să-i confere ţării noastre o greutate mai mare în contactele cu Rusia, deoarece nu România va putea să apese pe butonul roşu, a subliniat Corneliu Vlad.

Ameninţarea iraniană este acea minge de tenis cu care partenerii joacă cu pasiune, dar pe care nimeni nu o vede în realitate, declară analistul român, citat în final de cotidianul rus.