Adevarul.ro

În urmă cu 18 ani s-a declanşat conflictul armat de pe Nistru. Pe 2 martie 1992 a început războiul dintre Republica Moldova şi forţele separatiste transnistrene. La acea dată, armatele paramilitare au luat cu asalt secţia de poliţie din Dubăsari, acest incident provocând începutul conflictului, după cum Informează Unimedia.md.

Conform sursei citate, în acest război au murit sute de oameni şi alte sute au fost rănite, însă bilanţul este, şi astăzi, unul estimativ. În timpul acestui conflict, forţele de la Tiraspol au fost sprijinite făţiş de Armata a XIV-a a Federaţiei Ruse, staţionată în Transnistria, preluând controlul asupra majorităţii localităţilor de la est de Nistru, dar şi asupra oraşului Tighina, de pe malul de vest, precum şi a satelor Gâsca şi Chiţcani. Doar câteva localităţi din Transnistria au rămas loiale Chişinăului.

Mai citiţi şi:

Pe Prutul (ne)liniştit

Tiraspolul ameninţă Chişinăul cu armele

Rusia îşi va retrage trupele din Transnistria după soluţionarea conflictului

Potrivit BBC, numărul deceselor din această confruntare militară ar fi putut să fi ajuns chiar şi la peste o mie. Sursa citată preia o declaraţie a preşedintelui Republicii Moldova la acea dată, Mircea Snegur, în care acesta afirmă că atacul transnistrean a fost intens plănuit de Armata Roşie. Snegur a fost primul şef de stat al Republicii Moldova şi a condus ţara timp de şase ani, în perioada 1990-1996.

„A fost un război plămădit la Kremlin şi asmuţit de unele cercuri politice de la Moscova, susţinut din punct de vedere politic moral şi material. La 19 mai 1992, armata a 14-a a Federaţiei Ruse s-a implicat direct în conflict şi anume atunci am spus că Moldova se află în război cu Rusia. Deci, îl calificăm ca pe un război moldo-rus”, declara, anterior, Mircea Snegur pentru ediţia online a BBC.

Conform Unimedia.md, pentru combatanții care au participat în operațiunile militare, acest război a lăsat un gust amar. Potrivit multora din ei, statul Republicii Moldova i-a utilizat atunci când a avut nevoie, iar apoi a încercat să scape trimițându-i chiar şi la moarte. Este şi cazul detaşamentului de partizani Burunduchi, unul dintre cele mai de temut pentru cazacii care luptau de partea transnistrenilor.

Aceştia au luptat pentru apărarea Guvernului de la Chişinău, după care au efectuat misiuni speciale pentru securitatea moldovenească. Într-un final, potrivit unuia dintre ei, statul chiar a încercat să scape din ei, iar unele cercuri de la Chişinău au încercat să le propună „înţelegeri murdare” pentru interesul politic, după cum informează sursa citată.