Adevarul.ro

Premierul rus a rezolvat în Italia şi în Austria ultimele probleme care ţineau pe loc demararea construcţiei la gazoductul rusesc. Gazprom şi italienii de la ENI, parteneri 50%-50% în South Stream, au decis să renunţe fiecare la 10 procente pentru a face loc în proiect francezilor de la Electricité de France.

În ciuda încălzirii relaţiilor cu Kievul şi a dorinţei Ucrainei de a rămâne principala ţară de tranzit al gazului rusesc spre Europa, Putin nu renunţă la costisitorul gazoduct South Stream, care ocoleşte Ucraina, scrie presa rusă.

Întrevederea cu premierul italian Silvio Berlusconi a fost hotărâtoare pentru soarta proiectului. Pe lângă modificarea condiţiilor politice, acesta s-a confruntat cu destule probleme interne, şi anume contradicţia dintre cel mai mare acţionar Gazprom şi compania italiană ENI, care deţin câte o cotă de 50%.

Citiţi şi:

Rusia poate aproviziona Europa cu gaz pentru următorii 100 de ani
Putin: Nu înţeleg de ce ţările europene caută o mai mare independenţă faţă de gazul rusesc
Videanu rectifică declaraţiile de ieri: România ar putea fi inclusă în South Stream
Şeful Gazprom: România nu mai poate lua locul Bulgariei în South Stream

Disputa a fost cauzată de invitarea unui al treilea partener la proiect, compania franceză Electricité de France SA (EDF), iar directorul ENI a militat pentru conectarea South Stream cu concurentul său Nabucco, sponsorizat de Uniunea Europeană. Până la urmă, Rusia şi Italia s-au înţeles să cedeze fiecare câte 10 la sută din cota aparte pe care o deţin în South Stream grupului francez Electricité de France SA (EDF), după cum a anunţat fostul lider de la Kremlin.

Construirea South Stream va fi o garanţie că ţări precum România, Bulgaria sau Italia nu vor mai rămâne în întuneric şi frig, a declarat, într-o conferinţă de presă comună cu Vladimir Putin, Silvio Berlusconi, referindu-se la criza gazului din 2009, provocată de un diferend comercial între Rusia şi Ucraina.

La rândul său, premierul rus Vladimir Putin a anunţat că proiectul de gazoduct, care va transporta gaz din Rusia către Europa, pe sub Marea Neagră, va începe în primele şase luni ale lui 2012 şi va fi finalizat în 2015. Deşi România nu este inclusă oficial, deocamdată, în proiectul South Stream, susţinând prioritar gazoductul paneuropean Nabucco, ministrul Economiei Adriean Videanu susţine că South Stream va trece şi pe teritoriul ţării noastre.

Înainte de a veni în Italia, Putin a trecut sâmbătă pe la Viena, unde a semnat un acord prin care Austria a devenit, la rândul ei, parte a proiectului South Stream. Acesta era ultimul acord necesar pentru a da undă verde lui South Stream, menit să transporte 31 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an pe sub Marea Neagră prin Bulgaria şi de acolo mai departe spre Italia şi Austria.

În capitala austriacă, Putin a ţinut să precizeze că Rusia poate garanta aprovizionarea cu gaze naturale a Europei timp de 100 de ani, adăugând că Nabucco, sprijinit de UE, i se pare, cel puţin pentru moment, lipsit de sens, în lipsa unor contracte ferme pentru aprovizionarea cu gaze din Marea Caspică.

„Este lipsit de sens să construieşti o conductă fără a avea contracte. Spuneţi-mi un singur contract pentru gazoductul Nabucco", a întrebat retoric fostul lider de la Kremlin.

Dacă anunţurile italo-ruse referitoare la gaz sunt deja obişnuinţă, mai puţin luată în considerare până acum a fost colaborarea în domeniul nuclear dintre cele două ţări, comentează presa din Italia.

Cooperare nucleară

Rusia şi-a arătat disponibilitatea de a colabora la proiectul de reintroducere a centralelor atomice în Peninsulă, la 21 de ani după ce au fost închise, în urma unui referendum. Acest plan a întâmpinat o opoziţie puternică din partea comunităţilor şi liderilor politici locali. Putin a promis o „cooperare amplă din partea Rusiei", care va include finanţare, tehnologie şi asistenţă în ceea ce priveşte reziduurile nucleare.

Berlusconi l-a rugat pe Putin să se gândească şi la Africa. „Un continent întreg dotat cu o platformă petrolieră zace în uitarea totală a investitorilor occidentali, doar China fiind interesată de el. Nu intenţionăm să lăsăm doar Beijingul să absoarbă toate noile oportunităţi", a spus premierul italian.

Gazoductul va trece şi prin România

Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu, a anunţat recent că gazoductul South Stream, pe care îl susţin Rusia şi Italia, va traversa şi România. Oficialul român a precizat că negocierile cu Moscova sunt deja în desfăşurare. Consilierul Ambasadei Rusiei la Bucureşti, Igor Sidorov, a declarat în urmă cu câteva săptămâni că decizia privind participarea României la South Stream va fi luată la sfârşitul anului, când va fi gata studiul de fezabilitate.

Acord cu pumni pentru Flota rusă

Parlamentele rus şi ucrainean au ratificat, ieri, aproape simultan, acordul de prelungire cu 25 de ani a contractului de închiriere bazei navale de la Sevastopol pentru Flota rusă a Mării Negre. Documentul, semnat, săptămâna trecută, de preşedinţii Medvedev şi Ianukovici, mai prevede o reducere cu 30 la sută a preţului gazelor ruse livrate Kievului, discount considerat o parte din chiria plătită de Moscova pentru această bază. Votul în Rada Supremă de la Kiev a fost marcat de incidente.

Scene de la luptele corp la corp din Parlamentul ucrainean

Bătăi cu ouă şi fumigene la Kiev

Preşedintele Parlamentului , Vladimir Litvin, a fost lovit cu ouă, iar gărzile sale de corp l-au apărat cu umbrelele. Parlamentarii puterii s-au bătut cu cei ai opoziţiei, iar o persoană necunoscută a aruncat o grenadă fumigenă în sala de şedinţe. În faţa Legislativului, mii de simpatizanţi ai opoziţiei, care se adunaseră pentru a protesta faţă de prezenţa flotei ruseşti în Crimeea, s-au
luat la hartă cu poliţia.

În Duma de la Moscova procedura de vot a decurs calm. În favoarea acordului au votat 410 deputaţi din 439 prezenţi. Singurii care au votat împotrivă au fost membrii Partidului Liberal-Democrat, condus de ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski. Acesta a apreciat că în momentul în care în Ucaina va veni la putere un nou Iuşcenko, acordul ar putea fi denunţat.

Rusul plăteşte...

Ieri, fostul lider de la Kremlin declara că preţul pe care îl plăteşte Moscova pentru această bază este „exorbitant". Rusia va trebui să plătească peste 40 de miliarde de dolari în decursul următorilor zece ani, în schimbul menţinerii Flotei ruse a Mării Negre, în Crimeea. „L-aş fi mâncat pe preşedintele şi pe premierul vostru de banii aceştia", a declarat ironic premierul rus, adăugând că s-ar fi „putut construi mai multe baze" cu această sumă.

Bugetul rus se va diminua cu trei miliarde de dolari în 2010 şi cu patru miliarde de dolari în 2011, în urma acestui acord, a afirmat el. Putin a mai făcut o ofertă tentantă Ucrainei: formarea unui holding nuclear comun, care să le permită companiilor ucrainene să lucreze pe piaţa rusă şi în ţări terţe.