FOTO EXCLUSIV De ce ies grecii în stradă?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Grecii au început grevele chiar înainte de a afla în ce constau tăierile de salariu
Grecii au început grevele chiar înainte de a afla în ce constau tăierile de salariu

Preşedintele Confederaţiei Sindicale a lucrătorilor din sectorul public a explicat ieri, în exclusivitate pentru „Adevărul“, motivele pentru care grecii vor protesta din nou. Sindicatele din Grecia reacţionează dur la tăierile anunţate de guvernul Papandreou. Pentru restul lunii, se anunţă grevă după grevă.

Eliminarea celui de-al 14-lea salariu pentru angajaţii care lucrează la stat îi nemulţumeşte pe sindicalişţii greci care consideră că guvernul elen ar trebui să aplice taxe celor care şi-au înregistrat firmele în offshore-uri, nu muncitorilor de rând.

Vezi aici FOTOGALERIE.

Citiţi şi:

Grecii anunţă noi măsuri de austeritate, în urma presiunilor UE
Grec lovit de criză, aştept turişti

Cea mai mare uniune sindicală a lucrătorilor din sectorul public din Grecia, ADEDY, a reacţionat vehement împotriva măsurilor de austeritate propuse de guvernul condus de Georgios Papandreou. Acestea prevăd majorarea TVA cu 2% şi reducerea bonusurilor primite de lucrătorii la stat cu câte 30%, respectiv 35%.

„Eu mă simt între ciocan şi nicovală. E ca şi cum toată lumea ar vrea să ia ceva de la mine. Unii vor să îmi ia haina, alţii cămaşa, a declarat pentru "Adevărul" liderul sindical Ilias Iliopoulos, referindu-se, pe de-o parte, la guvernul elen care vrea reducă salariile, iar pe de cealaltă, la reprezentanţii sectorului privat care îl acuză de boicotarea economiei greceşti prin proteste şi greve.

„Toate guvernele dintotdeauna au încercat să negocieze cu reprezentanţii sectorului public ajustarea salariilor sau a bonusurilor. Georgios Papandreou ne-a pus în faţa faptului împlinit. Nu se procedează aşa într-o democraţie", crede liderul sindical. Iliopoulos spune că atunci când angajaţii de la stat câştigă circa 800 de euro pe lună, aşa-numitele bonusuri nu mai sunt de fapt decât nişte ajutoare fireşti prin care grecii îşi plătesc datoriile către stat sau bănci.

„Noi nu considerăm cel de-al 14-lea salariu un bonus, ci dreptul nostru la un trai decent", susţine secretarul general al ADEDY.

Nu vrem bani, ci solidaritate

Reprezentanţii sectorului public elen susţin că Grecia nu are nevoie de niciun ajutor bănesc de la vreo ţară membră a Uniunii Europene (UE), ci solidaritate şi înţelegere. În momentul în care ţări ca Germania profită de faptul că suntem la ananghie şi ne măresc penalizările pentru datoriile curente, aceasta este lipsă de solidaritate", este de părere Iliopoulos.

El spune că dobânzile percepute de băncile străine care au cumpărat titluri de stat ale Greciei sunt de peste şase procente, în timp ce pentru alte ţări dobânzile percepute nu depăşesc 3%. În situaţia Greciei sunt mai multe ţări. Noi suntem doar cei din linia întâi, iar UE ar trebui să nu se prefacă a nu şţi de celelalte ţări. Dobânda la care obligaţiunile noastre de stat sunt vândute este de 6,4%, în timp ce alte ţări beneficiază de o dobândă de până la 3%", mai spune liderul de sindicat.

Cheltuieli inutile

Presa din Atena nota în aceste zile despre o achiziţie inutilă a Executivului care a "făcut un cadou guvernului de la Paris, cumpărând de la francezi cinci fregate pentru o sumă care se apropie de un milliard de euro. "De ce a făcut acest gest? De achiziţii militare aveam noi nevoie pe timp de criză? Ei sunt iresponsabili, cei care ne numesc pe noi aşa", conchide liderul de sindicat.

Ilios Iliopoulos a declarat pentru "Adevărul" că mii de membri de sindicat din sectorul public vor demonstra luni, 8 martie, în faţa Ministerului Muncii din Atena, iar în data de 16 martie toţi muncitorii care activează în sectorul public, vor paraliza Atena ieşind în stradă, în faţa Ministerului de Finanţe pentru a-şi cere drepturile.

Decizia guvernului grec de a aplica aceste măsuri vine după ce Olli Rehn, Comisarul European pentru afaceri şi politici monetare din cadrul Comisiei Europene a făcut presiuni asupra Executivului, în cadrul unei "vizite-control" efectuate luni, la Atena.

Taximetriştii, nemulţumiţi şi ei de guvernul Papandreou p Foto: AFP

Taximetriştii, nemulţumiţi şi ei de guvernul Papandreou

În Letonia, tăierile au funcţionat

Letonia se afla, recent, în pragul falimentului. După împrumutul acordat de FMI şi UE, salariile au fost tăiate cu până la 40%, concomitent cu creşterea taxelor. Măsurile au avut efect: ţara a devenit din nou „competitivă", fără a-şi deprecia moneda naţională. Exporturile şi-au revenit, iar agenţiile de rating au acordat un calificativ mai bun ţării. Letonii nu au ieşit masiv la proteste, în ciuda şomajului galopant - aproape 23%.

A treia reducere în decurs de trei luni

Guvernul Papandreou a anunţat, ieri, un nou pachet de măsuri de austeritate, care să readucă ţara pe linia de plutire. Este cea de-a treia serie de tăieri salariale şi măriri de taxe care îi afectează pe greci în tot atâtea luni, notează Reuters. După ce Uniunea Europeană a cerut Atenei să strângă şi mai mult cureaua, Executivul grec a detaliat, ieri, despre ce fel de reduceri este vorba.

Bugetarilor li se vor tăia 12 procente din stimulente, dar şi 30% din bonusurile pe care le primesc pentru vacanţe, ceea ce echivalează cu două salarii. A mai fost însă anunţată creşterea cu 2% a TVA (de la 19 la 21%), dar şi o nouă creştere a accizelor la benzină, ţigări şi alcool. Lovitura este totuşi mai puţin dureroasă decât cea la care se aşteptau grecii: presa de la Atena vehiculase informaţia că salariile vor fi tăiate cu cel puţin 50%.

Prin aceste măsuri, Executivul grec speră să economisească cel puţin 4,8 miliarde de euro anual, adică 2% din Produsul Intern Brut.

Şi luna trecută, când au tăiat salarii şi au mărit taxe, guvernanţii greci au promis că vor fi economisite astfel încă 5 miliarde de euro. Bruxelles-ul a solicitat însă măsuri şi mai drastice, ca o condiţie pentru aprobarea unei garanţii financiare pentru acest stat. „Suntem hotărâţi să mergem până la capăt cu aceste măsuri, indiferent care va fi costul politic", a explicat un oficial guvernamental citat de „The New York Times".

"Noile măsuri nu au reprezentat o alegere, ci o necesitate, pentru a salva Grecia de loviturile speculatorilor."

Georgios Papandreou

Georgios Papandreou premierul grec

"Noi suntem doar cei din linia întâi, iar UE ar trebui să nu se prefacă a nu şti de celelalte ţări."

Ilias Iliopoulos

Ilias Iliopoulos preşedintele ADEDY

"UE şi-a făcut datoria. Guvernul Greciei trebuie să se descurce."

Olli Rehn

Olli Rehn comisar european pentru Afaceri Economice şi Monetare

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite