Adevarul.ro

Micii antreprenori din domeniul turismului simt din plin că recesiunea le-a afectat afacerile. Nu pentru că sunt mai puţini turişti, ci pentru că nu mai sunt dispuşi să cheltuiască la fel. Cele nouă miliarde de euro pe an, atât cât generează Grecia din turism e doar o cifră din statistici. Proprietarul de restaurant, butic sau hotel se aşteaptă la scăderi ale profitului în acest an.

Miruna Olteanu, Ovidiu Marincea şi Marian Vilău fotoreporter; corespondenţă din Grecia

Maria Malaxaghios, 55 de ani, a cultivat legume toată viaţa. De opt ani, însă, şi-a deschis un magazin de suvenire în cea mai profitabilă zonă turistică din Atena: Monastiraki, la poalele Acropolei, pe străduţele înţesate de taverne, buticuri şi imigranţi. Maria ridică obloanele magazinului ei în fiecare dimineaţă la ora 9.00 şi le închide la apusul soarelui. Vase de lut, făcute de meşterii greci, ţesături tradiţionale, statuete de lemn şi alte suvenire stau rânduite în magazinul grecoaicei.

Maria trăieşte din asta. Soţul ei, Vasili, şi fiul, un tânăr de 28 de ani, joacă table într-un colţ al buticului întunecos. Este aproape de apus, şi rar le mai calcă pragul câte un turist curios. „Iasas", zâmbeşte cu toată faţa Maria şi soarbe apoi dintr-o ceşcuţă de cafea atât de mică, încât nu încap mai mult de doi stropi de licoare în ea. Se laudă că ştie câte patru-cinci cuvinte şi în româneşte, bulgăreşte, englezeşte, nemţeşte şi chiar în japoneză. „Turiştii te învaţă multe", spune ea.

Astăzi a strâns în casă 120 de euro. Adică jumătate faţă de cât agonisea în aceeaşi perioadă a anului trecut. Dar nu disperă. „Va veni sezonul şi atunci vom câştiga mai mult", crede femeia.

„Trăiesc cu zece euro pe zi"

Familia Malaxaghios este reprezentativă pentru clasa antreprenorială din Grecia. „Noi nu avem businessmani în Elada, ci numai mici întreprinzători, spune şi Yanis Zakentis, 27 de ani, care se recomandă „Johnny". „Aşa mă strigă toţi, de când eram mic", îşi explică tânărul numele americanizat. Johnny vinde brăţări din piele, lucrate manual, pietre semipreţioase şi cleşti de păr din lemn, pe aleea ce urcă spre Acropole.

La sfârşitul lunii februarie, anul trecut, vânzările tânărului ajungeau la 40 de euro pe zi. În acest an, abia dacă mai depăşesc zece euro. Înainte de a deveni liber profesionist a lucrat pentru un atelier de bijuterii. Patronul îl exploata şi aşa a decis să muncească pe cont propriu. Este convins că şi cel mai important atu al Greciei, turismul, va fi afectat de criza economică. „Numărul turiştilor rămâne constant, însă europenii nu mai sunt dispuşi să cheltuiască bani cu nemiluita, ca înainte de criză", crede Johnny.

Maria Malaxaghios câştigă 120 de euro pe zi din vânzarea de suvenire

De la proprietar de butic la vânzător ambulant

La câţiva metri de „aleea artiştilor", aşa cum o numesc ei înşişi, pentru că aici îşi fac veacul pictori, caricaturişti, sculptori, colecţionari, Emanuel Paraglou îşi face o ţigară răsucind foiţa cu o dibăcie de invidiat. Aceleaşi bile de sticlă colorate, brăţări şi alte obiecte artizanale îi asigură un venit de 600 de euro pe lună.

„Aici, în Monastiraki, nu plăteşti nicio taxă dacă eşti vânzător ambulant. În alte zone, te mai întreabă poliţia dacă ai autorizaţie, însă dacă eşti grec te lasă în pace", spune Emanuel. Înainte de a vinde brizbizuri la poalele Acropolelor, tânărul a avut o mică brutărie. O afacere care îi aducea un profit de circa 10.000 de euro pe an. Puţin, pentru munca pe care o presupune un magazin. Comenzile au scăzut odată cu situaţia economică dezastruoasă din Grecia şi, la începutul acestui an, a vândut buticul, şi-a achitat datoriile şi şi-a început propriul business.

Pentru criza economică, ştie exact cine e vinovat. Se ridică de pe taburet, bagă mâna în buzunar şi scoate câţiva firfirei de eurocenţi. „Euro e de vină", spune Emanuel. Explicaţia lui e simplă. La fostul său magazin, un litru de lapte se vindea înainte de adoptarea euro cu o drahmă. După 2001, acelaşi litru de lapte a ajuns la 1,30 euro. Toate s-au scumpit, iar grecii s-au văzut nevoiţi să-şi închidă prăvăliile. La fiecare pas întâlneşti greci care şi-au pierdut locul de muncă în ultimul an şi care s-au reprofilat.

Oaspeţii Greciei nu mai bagă adânc mâna în buzunar

Vasili Dragan este de origine albaneză, însă s-a născut în Salonic. Vinde lozuri aranjate frumos pe un buchet mare de flori. Cântă, râde, urează noroc la toată lumea. Clienţii săi preferaţi sunt asiaticii care „o dată dacă au câştigat doi euro, îmi cumpără toate lozurile", se amuză bătrânul.

A lucrat ca măturător pentru primăria din Atena timp de 15 ani. Acum a rămas fără job, pentru că postul său s-a desfiinţat. Nu îl interesează politica, nu dă doi bani nici pe Georgios Papandreou (prim-ministrul grec), nici pe Uniunea Europeană, nici pe măsurile de criză. „N-am încredere în nimeni, în afară de forţele proprii", spune omul cu lozurile. Gura de oxigen pe care o aşteaptă grecii de rând sunt turiştii. Ei le vor călca pragurile prăvăliilor, vor cumpăra kitsch-uri reprezentând nu ştiu ce zeu sau nu ştiu ce vestigiu, tricouri cu „I love Atena" şi se vor ghiftui cu mâncarea tavernelor care înţesează zonele istorice. Însă cei care fac afaceri serioase din turism, care s-au obişnuit să aibă gradul de ocupare de 101%, vor avea o problemă.

Statistic vorbind, Spiros Ghinis, vicepreşedintele Federaţiei Birourilor Turistice, spune că gradul de ocupare al hotelurilor din Grecia va fi mai mic cu 20-25%.

Olli Rehn: „Guvernul grec trebuie să se descurce"

Olli Rehn (foto), comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, aflat la Atena, a declarat pentru trimişii speciali ai „Adevărul" că guvernul elen trebuie să aplice măsuri nepopuliste pentru a reduce deficitul bugetar şi a-şi plăti datoria externă. Comisarul crede că un împrumut la FMI va ajuta Grecia să-şi îndeplinească ţinta de deficit bugetar de 8,7% din PIB, faţă de 12,8 cât este în prezent. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă pe care oficialul a susţinut-o la Atena, în urma discuţiilor cu Georgios Papandreou, prim- ministrul grec.

Întrebat de trimişii speciali ai „Adevărul" la Atena despre măsurile de austeritate pe care guvernul elen şi le-a asumat în urma discuţiilor, Olli Rehn a declarat că „Guvernul Papandreou este cel care trebuie să facă publice aceste măsuri, pe care trebuie să şi le asume". „Noi i-am propus guvernului grec o serie de măsuri, e adevărat, nepopuliste, care l-ar putea ajuta să iasă din această situaţie. Acum, guvernul trebuie să se descurce".

Turiştii, o gură de oxigen

Miruna Olteanu

miruna.olteanu@adevarul.ro

Agenţiile de turism din capitala elenă, Atena, şi dezvoltatorii din domeniu pregătesc pachete de criză pentru vara aceasta, mai ieftine cu până la 20% faţă de anul trecut. Mai sunt doar două luni până când principala sursă de venit a Greciei, turismul, va da piept cu cea mai mare criză financiară înregistrată de la introducerea monedei europene (în 2001) până astăzi.

Sezonul turistic ce va începe în luna mai are toate şansele să fie unul dintre cele mai slabe ale ultimilor ani. Scăderea de cumpărare a majorităţii statelor europene va împuţina numărul turiştilor în Grecia, iar oamenii de afaceri din domeniu ştiu asta şi încearcă să evite falimentul.

Preţurile vacanţelor în Grecia au fost deja ajustate de o mare parte a operatorilor, în funcţie de ţara unde îşi promovează oferta. România este una dintre ţările care se pot bucura de cele mai ieftine pachete turistice: 100 de euro pentru 10 zile, de pildă, în luna mai, pe insula Thassos, Halkidiki.

Pentru britanici, cele mai ieftine oferte costă dublu faţă de cele din România, adică în jur de 200 de euro, în zone precum Corfu şi Santorini. Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ Româno-Elenă, Konstantinos Tsoukalidis, Santorini este una dintre insulele care ar putea avea cea mai mare cădere, deoarece este extrem de mult „hotelizată". El a adăugat că marii operatori se vor întâlni luna aceasta pentru a discuta noi măsuri de prevenire a unei posibile prăbuşiri a turismului elen.

Konstantinos Tsoukalidis

„Probabil că cel mai scăzut număr se va înregistra la capitolul turişti greci, în sensul că, în loc de 10 zile, vor sta în vacanţă doar cinci", a mai spus Tsoukalidis.

O altă nişă pe care vor miza grecii care trăiesc din astfel de afaceri este turismul de afaceri în marile oraşe ale Greciei, Atena şi Salonic. „Călătoriile scurte, făcute de clienţi de altă naţionalitate, cred că îmi vor aduce anul acesta un profit cu 10% mai mare decât anul trecut", a spus Sotiris Maidanopoulos, patronul agenţiei de turism Aosta Travel din centrul Atenei.